Puterea de a împărtăși

De pastorul Doug Batchelor

Un fapt uimitor: Istoria consemnează că inventatorul grec antic Arhimede a respins o întreagă armată fără să tragă nici măcar o singură săgeată. El a dispus o mulțime de scuturi, lustruite ca oglinzile și ținute de soldați, pentru a incendia o flotă de corăbii romane în timpul unui atac asupra orașului Siracuza. Nu a fost nevoie să tragă niciun foc în acea zi, fiind salvați doar prin reflectarea luminii soarelui.

Psalmul 61 spune că Dumnezeu este „turnul nostru de putere”. Iar datoria noastră, ca creștini, este să reflectăm ca oglinzile lumina Fiului către ceilalți. Prin harul Său, Domnul ne-a promis deja că ne va da puterea de a face lucrarea Sa de mărturisire. Matei 10:1 consemnează un astfel de moment: „Când și-a chemat cei doisprezece ucenici, le-a dat putere asupra duhurilor necurate , ca să le alunge și să vindece orice fel de boală și orice fel de neputință” (NKJV, sublinierea adăugată). Trebuie remarcat în mod special că alungarea demonilor și vindecarea aveau doar rolul de a completa puterea Duhului pentru predicare. Li s-a dat în primul rând putere pentru a participa la predicare.

Lipsa de putere
Dar, din păcate, mulți creștini nu folosesc această putere pe care Dumnezeu le-a dat-o. Și, în general, biserica în ansamblu se confruntă cu multe lipsuri de putere. Și nu mă refer doar la „întreruperi de curent” cum avem uneori în California, ci la lipsuri majore de energie care ne lasă în întuneric total, cu toate aparatele noastre electrice oprite.

Merg în multe locuri din lume unde nu au energie electrică. Firește, ei nu-și fac griji pentru întreruperile de curent, deoarece sunt obișnuiți să trăiască fără electricitate. Cred că a trecut atât de mult timp de când biserica din America a experimentat puterea Duhului Sfânt, încât nici măcar nu știm că nu o avem.

Este posibil să ne desfășurăm activitatea bisericească, chiar cu un anumit succes, fără să ne dăm seama că facem totul doar prin puterea omenească și nu prin puterea Duhului Său. Iar dacă folosim puterea Lui, aceasta este, de cele mai multe ori, doar o fracțiune din ceea ce El ne-a pus la dispoziție.

Care este rezultatul acestei lipse de putere? În primul rând, produce vieți creștine mediocre și o mărturie ineficientă și jenantă, care, la rândul ei, ne paralizează capacitatea de a evangheliza eficient pe cei pierduți. Lipsa puterii înseamnă că lucrarea slujirilor noastre este subdimensionată, subfinanțată și devine suprasolicitată. Mai rău încă, face ca lumea să pună la îndoială validitatea credinței noastre.

Încercăm să folosim puterea omenească pentru a compensa lipsa puterii pe care Duhul Sfânt ne-o va da pentru a face aceeași lucrare. Suntem doar o organizație ineptă? Există organizații foarte puternice în lume care folosesc puterea omenească mult mai bine decât biserica. Ele sunt structurate mult mai eficient. Dar nici măcar asta nu ar conta dacă am avea puterea Duhului Sfânt.

Obținerea puterii d
În Luca 24:49, Isus spune: „Iată, trimit asupra voastră promisiunea Tatălui Meu; dar rămâneți în cetatea Ierusalimului până veți fi îmbrăcați cu putere din înalt” (NKJV). Cuvântul grecesc tradus prin „putere” este dunamus, de la care provine cuvântul „dinamită”. Se referă la o putere explozivă pe care Dumnezeu ne-o oferă: puterea Duhului Sfânt este ca dinamita.

Mai mult, Luca 10:19 promite: „Iată, vă dau puterea să călcați pe șerpi și pe scorpioni și peste toată puterea vrăjmașului; și nimic nu vă va vătăma.” Nu numai că ni se dă putere pentru a vesti Evanghelia, dar aceasta ne și protejează de ispite și de alte răutăți.

Faptele Apostolilor 1:8 este unul dintre cele mai importante pasaje pe care le vom citi vreodată. După ce le-a dat poporului Său marea misiune, Isus adaugă: „Veți primi putere când Duhul Sfânt va veni peste voi; și veți fi martori ai Mei în Ierusalim, în toată Iudeea și Samaria, și până la marginile pământului” (NKJV). Domnul le-a promis că ei, și noi, vom primi putere. În ce scop? Pentru a fi martorii Lui.

Chemarea la mărturie
Ce este un martor? Iată o definiție simplă și funcțională: „Cel care poate da o relatare din prima mână despre ceva văzut, auzit sau experimentat.” Aceasta este chemarea pe care Hristos ne-a dat-o. Trebuie să fim capabili și dispuși să dăm o relatare din prima mână despre ceva văzut, auzit sau experimentat.

Niciun expert în marketing nu a reușit să îmbunătățească puterea de influențare a mărturiei personale. Este cea mai eficientă tehnică de vânzare, deoarece oamenii vor să știe dacă ceva funcționează cu adevărat. Acesta este unul dintre motivele pentru care unii dintre noi se luptă să mărturisească pentru Domnul: nu avem o relatare din prima mână. Putem vorbi despre Isus, care a murit pentru păcatele lumii, dar tot nu știm cum să vorbim despre Domnul nostru. E ca și cum ar fi vorba despre cineva care se află undeva sus, pe care nici măcar nu-l cunoaștem cu adevărat.

Acum, nu trebuie să ai o experiență ca cea a lui Pavel pe drumul spre Damasc, unde ești lovit de o lumină cerească și ai o convertire dramatică. Nu trebuie să fii Lazăr și să spui: „Am fost mort timp de patru zile și am fost înviat. Lasă-mă să-ți spun povestea mea.” Uneori, experiența ta poate fi dramatică, dar, pe de altă parte, s-ar putea să nu poți preciza ziua în care s-a întâmplat. Dar ai cunoștințe directe despre Isus și o relație personală cu El.

Ai uitat ce a făcut El pentru tine și în tine? Ce L-ai văzut făcând în ultima vreme? Dacă te simți letargic și experiența ta este învechită, amintește-ți când Domnul ți-a răspuns la rugăciuni și cere-I din nou acea experiență personală explozivă. El vrea să ți-o dea, pentru că vrea să mergi să-i ajungi pe alții pentru El. Deschide Cuvântul Său și lasă-l să prindă viață din nou în viața ta – primește o revelație proaspătă din Biblie. Vei descoperi că cei care ies să împărtășească au o experiență vitală, zilnică, cu Domnul. Ei au văzut ceva, au auzit ceva și au trăit ceva. Mărturisirea nu este ceva ce faci; este ceva ce ești.

Cum mărturisim?
Există modalități extrem de eficiente dea mărturisi cuiva. Indiferent de cine dorești să ajungi – vecinii tăi, copiii tăi, cei dragi, prietenii tăi, colegii tăi de muncă – există trei modalități fundamentale de a mărturisi pe care aș dori să le împărtășesc cu tine.

Cea mai simplă modalitate de a mărturisi este să împărtășești informații cu o persoană care te ascultă. Este vorba de împărtășirea Evangheliei printr-o simplă conversație – comunici adevărul etern. Nu trebuie să fie întotdeauna o predică. Poate fi foarte bine prin intermediul unei casete, al unui DVD sau al unei cărți. Împărtășirea informațiilor este vitală.

În al doilea rând, puteți mărturisi prin rugăciune. Unii oameni tratează rugăciunea ca pe un stingător de incendiu într-o vitrină de sticlă pe care scrie „spargeți în caz de urgență”. Ei o consideră o ultimă soluție, spunând: „Tot ce mi-a mai rămas este rugăciunea”. Dar realitatea este că rugăciunea este unul dintre cele mai puternice și accesibile lucruri pe care le poți face pentru cineva care este pierdut. Inversul ar trebui să fie evident: dacă faci toate celelalte lucruri, dar nu te rogi, nu vei fi nici pe departe la fel de eficient.

Vor ști că suntem creștini…
A treia cale este ceva ce aș dori să discut puțin mai în profunzime. Unul dintre autocolantele mele preferate pentru mașină spune: „Du-te și propovăduiește Evanghelia. Folosește cuvinte dacă este necesar.” În primul rând, mărturisim prin comportamentul nostru. „Soțiile, fiți supuse soților voștri, ca, chiar dacă unii nu ascultă de Cuvânt, să fie câștigați, fără cuvânt, prin purtarea soțiilor lor, când vor observa purtarea voastră castă însoțită de frică” (1 Petru 3:1, 2 NKJV). Autorul ne spune că, chiar dacă o persoană refuză să asculte Cuvântul, ea ar putea fi transformată prin exemplul unui creștin credincios.

Oswald Chambers a spus: „Feriți-vă să-L venerați pe Isus ca Fiu al lui Dumnezeu și să vă mărturisiți credința în El ca Mântuitor al lumii, în timp ce Îl blasfemiați prin dovada evidentă din viața voastră de zi cu zi că El este neputincios să facă ceva în voi și prin voi.” Uneori, modul în care ne manifestăm creștinismul este în contradicție cu mărturisirea noastră de credință. Aceasta se numește blasfemie – sau, cel puțin, ipocrizie. Aceasta este semnificația poruncii: „Să nu iei în deșert numele Domnului.”

Amintiți-vă că majoritatea oamenilor sunt câștigați pentru Domnul prin observarea conduitei noastre. „Fii un exemplu pentru credincioși în cuvânt, în purtare, în dragoste, în duh, în credință, în curăție” (1 Timotei 4:12 NKJV). Este mult mai plăcut, dacă vrei să cumperi un produs, să ai o demonstrație directă. Iar oamenii, înainte de a îmbrățișa creștinismul, adoră să vadă că funcționează din prima.

De unde începi?
Cum te apuci de treaba mărturisirii? Ei bine, ce a spus Isus? După ce l-a vindecat pe cel posedat de demoni, I-a spus sufletului recent mântuit: „Du-te acasă.” Omul a spus că ar prefera să-L urmeze pe Isus. Dar Isus a răspuns: „Nu. Du-te acasă. Du-te la prietenii tăi, spune-le ce lucruri mari a făcut Domnul pentru tine.”

Oricât de greu ar fi de auzit, mărturisirea începe acasă. Așa au început ucenicii să fie martori și de aceea Isus a spus „începând din Ierusalim”. După aceea, au început să se extindă în Iudeea, Samaria și, în cele din urmă, până la marginile pământului (Faptele Apostolilor 1:8). A fost un cerc care s-a lărgit tot mai mult.

Duhul Sfânt a fost revărsat mai întâi în Ierusalim; mărturisirea în viața ta începe întotdeauna acasă. Și acasă, ciudat de tot, poate fi cel mai greu. Ne este puțin mai ușor să ne prefacem că suntem creștini în public și mai ales la biserică. Și chiar și când îți întemeiezi familia, dai ce ai mai bun din tine. Dar, în cele din urmă, începi să aluneci până când ajungi în punctul în care pur și simplu renunți. Atunci, partea ta irascibilă, sau oricare ar fi defectul tău de personalitate, explodează.

Totuși, dacă poți fi un creștin consecvent acasă, poți face asta oriunde. A fi creștin acasă înseamnă 24 de ore pe zi – când ești obosit, când ți-e foame, când ești morocănos – indiferent de circumstanțe. Soțul/soția și copiii tăi ajung să te vadă la cel mai bun și la cel mai rău, așa că acasă este cel mai bun teren de antrenament pentru a fi un martor consecvent. Trebuie să începi de acasă. Acesta este primul tău câmp de misiune.

Mărturie prin foc
Unul dintre momentele cele mai grele, dar și cele mai eficiente pentru a mărturisi, este atunci când treci prin încercări. În acele momente, te întrebi adesea: „Doamne, ce am făcut să merit asta?” Dar amintește-ți că Dumnezeu este credincios în încercările noastre. El are un motiv pentru ceea ce face.

Poate treci printr-o boală sau altă încercare în familia ta; ar putea fi vorba de finanțele tale. S-ar putea să întrebi: „Doamne, de ce se întâmplă asta?” Răspunsul ar putea fi că oameni de care poate nu ești conștient te privesc și ascultă să vadă cum vei reacționa. Dumnezeu ne-a chemat să fim martori chiar și prin încercările noastre. „Dacă însă cineva suferă ca creștin, să nu se rușineze, ci să slăvească pe Dumnezeu în această privință” (1 Petru 4:16 NKJV).

Iov ar fi putut alege să se răzbune pe Dumnezeu. A pierdut totul și totuși a spus: „Domnul a dat, Domnul a luat; fie binecuvântat numele Domnului” (Iov 1:21 NKJV). El a continuat să-L laude pe Dumnezeu, chiar dacă și-a pierdut copiii. Când am primit vestea în Filipine că fiul nostru a murit, cuvintele lui Iov mi-au venit în minte. Mărturia lui Iov în încercarea sa a fost o mărturie pentru mine.

Când treci prin încercări, gândește-te la Pavel și Sila. În timp ce erau închiși pentru credința lor, au fost biciuiți, maltratați și acuzați pe nedrept. Erau încătușați într-o închisoare mizerabilă, împuțită și plină de paraziți. Dar chiar și în cea mai întunecată oră a lor, Biblia spune că cântau și-L lăudau pe Dumnezeu – „iar deținuții îi ascultau” (Faptele Apostolilor 16:25 NKJV). Oamenii te privesc să vadă ce vei face într-o situație de criză. Te vei comporta ca un creștin în timpul încercării? Va conta acest lucru? Poți fi sigur de asta.

Un înger a deschis închisoarea pentru Pavel și Sila, făcând ca întreaga clădire să se cutremure. La rândul său, temător pentru viața sa, temnicerul era pe punctul de a se sinucide. Dar Pavel și Sila l-au implorat: „Nu-ți face rău. Noi suntem încă aici. Nu am fugit.” Temnicerul s-a gândit: „Ce fel de oameni sunt aceștia?” El și-a amintit chiar că îi auzise cântând după ce îi bătuse. Care a fost rezultatul final al mărturiei lor? Temnicerul a întrebat: „Ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?” Pavel și Sila i-au predicat temnicerului și l-au botezat pe el și pe întreaga lui familie. Iubindu-și dușmanii, lăudându-L pe Dumnezeu în încercările lor, sufletele au fost convertite.

Du-te la pescuit
Uneori, cei pierduți te vor căuta. Grecii au venit la Andrei și au spus: „Vrem să-L vedem pe Isus” (Ioan 12:21). Toți oamenii Îl căutau. Și în Faptele Apostolilor 13:7, un om i-a chemat pe Barnaba și pe Saul pentru că „dorea să audă Cuvântul lui Dumnezeu”. Există acele ocazii rare când un pește zburător va sări în barcă.

Dar cel mai bun mod de a ajunge la cei pierduți este să mergi să-i cauți. Isus spune: „Fiul omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut” (Luca 19:10). Pentru a prinde pește, trebuie să mergi acolo unde se află peștii. Îți arunci undița sau plasa acolo unde sunt peștii. Apoi tragi peștele în barcă.

Când pășești cu îndrăzneală în credință pentru Isus, El te va împuternici să faci ceea ce îți cere să faci. Basil, care a scris „Conquest of Fear”, a spus: „Mergi cu îndrăzneală și vei găsi forțe neașteptate care te înconjoară și vin în ajutorul tău.” Când suntem dispuși să fim îndrăzneți pentru Hristos și să mergem să pescuim bărbați, femei și copii, El va trimite ajutor.

Încearcă acest lucru; nu am văzut niciodată să dea greș. Dimineața, când îngenunchezi, dă-ți inima lui Dumnezeu și apoi spune: „Doamne, astăzi dă-mi ocazia să recunosc pe cineva căruia îi pot mărturisi despre Tine.” Asta nu înseamnă să apuci pe oricine și să strigi: „Pocăiește-te.” Asta înseamnă să fii enervant. Asta nu înseamnă să mărturisești. Mă refer la faptul că Dumnezeu îți va oferi ocazii providențiale. El va crea oportunități, apoi te va inspira și te va îndemna prin Duhul Său.

Nu-ți fie teamă

Când auzi vorbindu-se despre a fi martor, te intimidează vreodată? Te gândești la a bate la uși și a împărți broșuri, și îți transpiră palmele. Ei bine, nu este atât de greu pe cât crezi.

Thomas Edison a spus: „Cel care se teme de eșec se teme să reușească.” Dacă vrei să fii un bun mărturisitor, nu poți să te temi de eșec. Un bun vânzător realizează că nu fiecare client va cumpăra. Un bun pescar nu se descurajează dacă nu mușcă fiecare pește. Continuă și nu subestima niciodată ce ar putea face Duhul Sfânt; nu știi ce se întâmplă în viața unei persoane.

Când agenții de asigurări mergeau din ușă în ușă, știau că la fiecare 10 prezentări, vor convinge o persoană să semneze un contract. Pentru asigurări, 10 la sută merită efortul. Dar cum rămâne cu asigurarea de viață veșnică? De ce nu pot creștinii să spună: „Bine, poate voi primi 10 refuzuri, poate voi primi 20, dar în cele din urmă voi primi un da.” Am auzit că leii se angajează în aproximativ 8-10 urmăriri ale prăzii pentru fiecare captură. Renunță oare? Nu, pentru că le este foame. Trebuie să fim înfometați după suflete.

Cumpărați cartea „Holy Boldness” (Îndrăzneala sfântă)
Predicatorul Peter Marshall îi descrie pe creștini ca pe niște scafandri de adâncime îmbrăcați în costume concepute pentru adâncimi mari, iar noi înaintăm curajos pentru a scoate dopurile din căzi. Avem această putere de a merge adânc, dar ne bălăcim în bazine de maree puțin adânci din teamă de eșec.

Este mai ușor să vorbești despre Isus printre prieteni, mai ales dacă aduci un căutător în biserica ta. Dacă se întâmplă să fie un vizitator necreștin, te gândești: „Ei bine, acum suntem pe teritoriul meu. Nu o să-mi fie rușine pentru că ei au o problemă.” Trebuie să luăm această cunoaștere și să mergem un pas mai departe cu ea. Dumnezeu este cu tine, întotdeauna – chiar și pe teritoriul inamicului. De fapt, această lume este teritoriul lui Dumnezeu. Dumnezeu privește când ne confruntăm cu cineva sau când vizităm pe cineva care nu-L acceptă pe Isus. Nu vezi că, cu Dumnezeu, ești întotdeauna în elementul tău? Nu simți întotdeauna asta, dar poți să o știi. Ești încă înconjurat de o majoritate, îngerii cerului, care sunt de partea ta. Tu și Dumnezeu sunteți întotdeauna majoritatea. Așadar, nu-ți fie niciodată rușine de Evanghelie. „Cei răi fug când nimeni nu-i urmărește, dar cei drepți sunt curajoși ca un leu” (Proverbe 28:1 NKJV).

Este vorba despre Isus
Tehnologia comunicațiilor prin satelit este uimitoare. Mi se pare fascinant faptul că aceste sisteme electronice înconjoară în tăcere Pământul la sute de kilometri înălțime, în timp ce transmit mesaje către practic fiecare colț al globului în câteva secunde. Desigur, acești sateliți sunt alimentați de panouri solare. Atâta timp cât aceste panouri sunt orientate spre soare, ele pot transforma lumina în energie pentru a alimenta echipamentul de comunicații. Așa devine un creștin un martor de succes: trebuie să ne menținem atenția concentrată asupra lui Isus, Fiul Dreptății. (Citește Maleahi 4:2.)

În cele din urmă, nu uitați că puterea de a împărtăși nu este doar informația. Puterea de a împărtăși este Isus. El ne cere să-L împărtășim și ne promite că ne va da putere spirituală și că va merge cu noi oriunde mergem. El este nucleul, subiectul principal al ceea ce împărtășim, și El este puterea a ceea ce împărtășim – Hristos în voi, nădejdea slavei.

El este turnul nostru de putere, iar noi trebuie să reflectăm lumina Fiului Dreptății. Asta este ceea ce pune în mișcare dinamul din bisericile noastre. Vreau să fiu un martor, tu nu? Dumnezeu vrea să fie real în viața ta, iar când vei avea această experiență, vei fi un martor.

Să ne stabilim prioritățile corect. Ultimele cuvinte ale lui Isus pe acest pământ ar trebui să fie prima prioritate în viețile noastre – să mergem și să vestim tuturor neamurilor. Crucea are două direcții; mai întâi, vii la Hristos. Apoi, mergi pentru Hristos. Vii la El prin marea invitație; mergi pentru El prin marea poruncă. Despre asta este vorba.

\n