Ghiduri de studiu biblic

Semnul fiarei.

Lesson 20

Un num?r tatuat, un cip sub piele sau ceva mai subtil? Este una dintre cele mai gre?it interpretate profe?ii din toat? Biblia – este atât de important s? în?elegem corect acest subiect. Dar studiind semnul fiarei, trebuie s? trat?m câteva aspecte foarte sensibile, spunându-le pe nume ?i specificându-le. Nu este un lucru popular azi, dar trebuie s? fim fermi, deoarece Dumnezeu Î?i iube?te poporul ?i dore?te ca el s? ?tie adev?rul. Acest mesaj nu este al nostru, ci al lui Isus. ?i având în fa?? moartea ve?nic? pentru cei care accept? semnul, ar fi o crim? s? nu-L ajut?m s? transmit? acest mesaj. Aceast? lec?ie ar trebui probabil prefa?at? cu un avertisment de genul: “DIAVOLUL NU VREA CA TU S? CITE?TI ?I S? TERMINI ACEST GHID DE STUDIU.” A?a c? te rog cite?te Apocalipsa 13:1-8, 14:9-12, ?i 16-18 ?i roag?-te pentru ca Duhul Sfânt s?-?i acorde o inim? sincer? ?i în?eleg?toare înainte ca s? porne?ti în acest studiu.

O recapitulare urgent?
Am înv??at din ghidul de studiu num?rul 2 c? un conflict enorm se afl? în derulare între Dumnezeu ?i diavol. De-a lungul secolelor, acest conflict s-a accentuat de când Lucifer, cel mai puternic înger din paradis, s-a r?zvr?tit împotriva lui Dumnezeu. Cu îngerii care l-au urmat a încercat s?-L înving? pe Dumnezeu ?i s? preia controlul universului. Dumnezeu ?i îngerii credincio?i nu au avut de ales decât s?-l dea afar? pe Lucifer ?i pe îngerii lui din paradis. Lucifer, care a devenit cunoscut ca diavolul sau Satana, a fost furios. Hot?rârea lui de a-L distruge pe Dumnezeu ?i de a controla universul s-a m?rit cu trecerea fiec?rui an. Uluitor dar el a câ?tigat sprijinul marii majorit??i a oamenilor de pe p?mânt în r?zvr?tirea sa. Domnul de asemenea caut? loialitatea ?i sprijinul oamenilor, dar îi las? pe to?i s? aleag?. Curând orice persoan? de pe p?mânt va fi de partea lui Satana sau a lui Dumnezeu. Lupta final? dintre Satana ?i Dumnezeu se afl? în fa?a noastr?, ?i este descris? în cartea Apocalipsei. Aceast? carte scoate în eviden?? faptul c? Dumnezeu are o emblem?, sau un semn, care va identifica poporul Lui. Satana de asemenea are o emblem?, sau un semn, care îi va identifica pe cei care îl sprijin?. Ca de obicei, Satana va lucra printr-o putere p?mânteasc? (simbolizat? în Apocalipsa printr-o fiar?) ca s?-?i impun? semnul. Acest ghid de studiu va descoperi semnul fiarei, pe care îl va primi fiecare persoan? ce se va pierde la timpul sfâr?itului. Dac? nu ?tii care este “semnul” lui, cum ai putea evita s?-l prime?ti?

1. Pentru a ?ti ce este “semnul”, trebuie mai întâi s? identific?m fiara. Cum descrie Biblia fiara?

R?spunde?i:   Apocalipsa 13:1-8, 16-18 ne ofer? 11 caracteristici identificabile. Sunt enumerate mai jos:

A. Se ridic? din mare (versetul 1).

B. Compus? din cele patru fiare din Daniel capitolul 7 (versetul 2).

C.Balaurul îi d? putere ?i autoritate (versetul 2).

D. Prime?te o ran? mortal? (versetul 3).

E. Rana mortal? se vindec? (versetul 3).

F. Putere politic? solid? (versetele 3, 7).

G. Putere religioas? solid? (versetele 3, 8).

H.Vinovat? de blasfemie (versetele 1, 5, 6).

I. Se lupt? ?i îi înfrânge pe sfin?i (versetul 7).

J. Conduce timp de 42 de luni (versetul 5).

K. Are un num?r misterios666 (versetul 18).

V? sun? unele dintre aceste puncte familiar? Desigur! Am descoperit multe dintre ele mai devreme atunci când am studiat despre Antihrist în Daniel capitolul 7.“Fiara” din Apocalipsa 13 este pur ?i simplu alt nume pentru “Antihrist,” despre care am aflat în Daniel 7 c? este papalitatea.

Profe?iile din Daniel ?i Apocalipsa vorbesc adesea despre acela?i lucru ca ?i profe?iile anterioare, dar de fiecare dat? se adaug? noi caracteristici pentru a face profe?iile cât mai clare. A?adar, a?teapt?-te s? înve?i câteva lucruri noi despre Antihrist din acest Ghid al Studiului. Acum, hai s? trat?m, unul câte unul, cele 11 puncte care ne descriu fiara.

A. Se va ridica din mare (Apocalipsa 13:1).
Marea (sau apa) în profe?ie se refer? la oameni, sau la o zon? populat?

(Apocalipsa 17:15). Deci fiara sau Antihristul, se va ridica din mijlocul na?iunilor existente ale lumii cunoscute pe atunci. Papalitatea, a?a cum ?tim cu to?ii, va ap?rea în Europa de vest, a?a c? acest lucru se potrive?te în acest aspect.

B. Va fi un amalgam al celor patru fiare din Daniel capitolul 7 (Apocalipsa 13:2).

Studiaz? compara?ia de mai jos pentru a vedea cum se potrive?te totul:

width=”195″>Apocalipsa capitolul 13

Cele patru fiare din Daniel 7 sunt descrise ca f?când parte din Antihrist, sau din fiar?, pentru c? papalitatea a incorporat credin?e p?gâne ?i practici din toate cele patru împ?r??ii. Le-a îmbr?cat în ve?minte spirituale ?i le-a împr??tiat în lume ca înv???tur? cre?tin?. Iat? una dintre multele declara?ii de baz? din istorie: “Într-o anume m?sur?, ea (papalitatea) a copiat organiza?ia sa de la imperiul roman, a p?strat ?i a fructificat intui?ia filosofic? a lui Socrate, Plato ?i Aristotel, a împrumutat atât de la barbari cât ?i de la imperiul roman bizantin, dar întotdeauna a r?mas ea îns??i, rezumând bine toate urmele trasate din surse externe.” ¹ Acest punct i se potrive?te cu des?vâr?ire papalit??ii.

C. Fiara trebuie s? î?i primeasc? puterea, tronul (capitala), ?i autoritatea de la balaur (Apocalipsa 13:2).
Pentru a identifica balaurul, s? mergem la Apocalipsa capitolul 12, unde biserica lui Dumnezeu din timpul din urm? este ilustrat? ca o femeie curat?. În profe?ie, femeia curat? reprezint? poporul adev?rat al lui Dumnezeu sau biserica (Ieremia 6:2 Isaia 51:16). (În ghidul de studiu 23, vom prezenta un studiu detaliat al bisericii din timpul din urm? a lui Dumnezeu din Apocalipsa capitolul 12. Ghidul de studiu num?rul 22 explic? Apocalipsa capitolele 17 ?i 18, unde bisericile dec?zute sunt simbolizate printr-o mam? decazut? ?i fiicele ei dec?zute.) Femeia curat? este descris? ca fiind îns?rcinat? ?i pe punctul de a na?te. Balaurul st? ghemuit aproape, sperând s?-i “m?nânce” bebelu?ul la na?tere. În orice caz, când copilul se na?te, El Se fere?te de balaur, Î?i îndepline?te misiunea, ?i pe urm? Se ridic? la cer. Evident, bebelu?ul este Isus, pe care Irod a încercat s?-L distrug?, omorând to?i bebelu?ii din Betleem (Matei 2:16). A?a c? balaurul reprezint? Roma pagân?, al c?rei rege era Irod. Puterea din spatele complotului lui Irod era, bine în?eles, diavolul (Apocalipsa 12:7-9). Satana ac?ioneaz? prin diferite guverne pentru a-?i îndeplini lucrarea lui urât?în acest caz, Roma p?gân?.

Vom men?iona doar dou? referiri din istorie care s? ne ajute, de?i sunt multe: (1) “Biserica roman?…s-a a?ezat singur? în locul imperiului roman mondial a c?rui continuare actual? ?i este. …Papa…este succesorul lui Cezar.”

² (2) “M?rea?a biseric? catolic? a fost pu?in mai mult decât imperiul roman botezat. Roma a fost atât transformat? cât ?i convertit?. Chiar capitala vechiului imperiu a devenit capitala imperiului cre?tin. Serviciul lui Pontifex Maximus a continuat cu cel al Papei.”

³A?a c? ?i în acest aspect lucrurile se potrivesc în dreptul papalit??ii. ?i-a primit capitala ?i puterea de la Roma p?gân?.

D. Va primi o ran? de moarte (Apocalipsa 13:3).
Rana de moarte a fost cauzat? atunci când generalul lui Napoleon, Alexandre Berthier a intrat în Roma ?i l-a luat pe Papa Pius al VI-lea captiv în februarie 1798. Napoleon a decretat ca la moartea papei, papalitatea s? înceteze. Papa a murit în Fran?a în august 1799. “Jum?tate din Europa a crezut…c? f?r? Papa, papalitatea va muri.”

⁴ Deci ?i acest punct îi corespunde papalit??ii.

E. Rana de moarte urma s? se vindece ?i întreaga lume urma s?-?i aduc? omagiile fiarei (Apocalipsa 13:3).
De când s-a vindecat, puterea papalit??ii a crescut ?i s-a m?rit pân? ce a ajuns ca ast?zi s? fie una dintre cele mai puternice organiza?ii politico-religioase si centre de influen?? din lume. Malachi Martin, membru des?vâr?it al Vaticanului ?i un expert în spionaj, dezv?luie urm?toarele lucruri în cea mai bine vândut? carte a sa.

The Keys of This Blood (Cheile acestui sânge)
⁵ (numerele paginilor în paranteze):

F. Va deveni o puternic? putere politic?. (Apocalipsa 12:3, 7).
Vezi punctul E de mai sus.

G. Va deveni o foarte puternic? organiza?ie religioas? (Apocalipsa 13:3, 8).
Vezi punctul E de mai sus.

H. Va fi vinovat? de blasfemie (Apocalipsa 13:5, 6).
Papalitatea este vinovat? de blasfemie pentru c? preo?ii ei pretind c? iart? p?catele, iar Papa pretinde a fi Hristos.

I. Se vor lupta cu sfin?ii ?i îi vor persecuta (Apocalipsa 13:7).
Papa chiar a persecutat ?i a distrus milioane de sfin?i în timpul evului mediu.

J. Va domni timp de 42 de luni (Apocalipsa 13:5).
Papalitatea a domnit timp de 42 de luni profetice, care echivaleaz? cu 1260 anide la 538-1798 d. H.

Punctele de la H la J de asemenea i se potrivesc foarte clar papalit??ii.

Le-am dezb?tut doar pe scurt aici pentru c? sunt dezvoltate mai larg în Ghidul de Studiu num?rul 15, întrebarea 8, punctele E, G, ?i H.

K. Urma s? aib? misteriosul num?r 666 (Apocalipsa 13:18).
Acest verset spune, “Este un num?r de om,” ?i Apocalipsa 15:2 spune c? este “num?rului numelui ei.” Ce persoan? o ai în minte atunci când te gânde?ti la papalitate? Firesc cu to?ii ne gândim la Papa. Care este numele s?u oficial? Iat? un citat catolic: “Titlul papei Romei este “Vicarius Filii Dei” (Român?: “Preot al Fiului lui Dumnezeu”).⁶

Malachi Martin, în The Keys of This Blood (Cheile Acestui Sânge), folose?te acela?i titlu pentru pap? în paginile 114, 122. O not? de subsol pentru Apocalipsa 13:18 în ni?te versiuni [Catolice] Douay ale Bibliei declar?, “Num?rul literelor numelui s?u trebuie s? formeze acest num?r.” Observa?i schema din dreapta, care ne arat? ce se întâmpl? atunci când adun?m valoarea numerelor romane a literelor din nume.

Din nou, papalitatea se identific? ?i în acest punct. Fiara cu “semnul” este papalitatea. Nici o alt? putere din istorie nu se poate potrivi acestor puncte descrise de Dumnezeu. Acum c? am identificat fiara, îi putem afla semnul, sau simbolul autorit??ii sale. Dar mai întâi, s? ne uit?m la semnul autorit??ii lui Dumnezeu.

¹Andre Retif, The Catholic Spirit (Spiritul Catolic), trans. de Dom Aldhelm Dean, Vol. 88 din Enciclopedia Catolicismului Secolului XX (New York, Hawthorne Books, 1959),p. 85.

²Adolf Harnack, What is Christianity? (Ce este Cre?tinismul?) trans. de Thomas Bailey Saunders (New York: Putnam, edi?ia a 2-a, rev., 1901), p. 270.

³Alexander Clarence Flick, The Rise of Mediaeval Church (Cre?terea Bisericii Medievale) (retip?rit: New York, Burt Franklin, 1959), pp. 148, 149.

⁴Joseph Rickaby, “Papalitatea modern?,” Cursuri de Istorie a Religiei, Cursul 24, (London: Catholic Truth Society, 1910), p. 1.

⁵(New York, Simon & Schuster, 1990)

⁶“R?spunsuri la întreb?rile cititorilor” Our Sunday Visitor, Nov. 15, 1914.

2. Care este semnul sau simbolul autorit??ii lui Dumnezeu?

“Le-am dat ?i Sabatele mele, s? fie ca un semn între Mine ?i ei, pentruca s? ?tie c? Eu sînt Domnul, care-i sfin?esc .” Ezechiel 20:12. “Aceasta va fi între Mine ?i copiii lui Israel un semn ve?nic; c?ci în ?ase zile a f?cut Domnul cerurile ?i p?mântul.” Exodul 31:17.

R?spunde?i:   Dumnezeu declar? în textele de mai sus c? El ne-a dat Sabatul S?u ca un semn glorios al puterii Sale de a crea ?i de a ne sfin?ii (converti ?i salva). În Biblie cuvintele sigiliu, semn, simbol ?i indiciu sunt folosite cu posibilitatea de a se schimba între ele.⁷

Semnul lui Dumnezeu, Sabatul, reprezint? puterea Sa sfânt? de a conduce în calitate de Salvator ?i Creator. Apocalipsa 7:1-3 spune c? va fi scris pe frun?ile (min?ileEvrei 10:16) copiilor S?i. Va însemna c? ei sunt ai Lui ?i c? au caracterul S?u. Evrei 4:4-10 confirm? aceasta, spunând c? atunci când intr?m în odihna Lui (primim mântuirea) ar trebui s? sfin?im Sabatul zilei a ?aptea ca un simbol, sau semn al mântuirii. Adev?rata p?strare a Sabatului înseamn? c? o persoan? ?i-a predat via?a Domnului Isus Hristos ?i este dispus? s?-L urmeze oriunde o va conduce El.

Întrucât simbolul sau semnul autorit??ii ?i puterii lui Dumnezeu este ziua Sa sfânt? de Sabat, se pare c? simbolul sau semnul celui care vrea s?-I ia locul lui Dumnezeufiaras-ar putea de asemenea s? implice o zi sfânt?. S? vedem dac? este a?a.

⁷(Compar? Geneza 17:11 cu Romani 4:11 ?i Apocalipsa 7:3 cu Ezechiel 9:4.)

3. Care spune papalitatea c? este simbolul sau semnul ei de autoritate?

R?spunde?i:   Observa?i urm?toarea sec?iune dintr-un catehism catolic:

“Întrebare: Ave?i vreo alt? cale de a dovedi c? Biserica are puterea de a institui s?rb?tori ca porunci?”

“R?spuns: Dac? nu ar fi avut asemenea putere, nu ar fi putut face aceste lucruri cu care to?i oamenii religio?i moderni sunt de acord
cu eanu ar fi putut înlocui respectarea duminicii, prima zi a s?pt?mânii, cu respectarea sâmbetei, a ?aptea zi, o schimbare pentru care nu exist? vreo autoritate a Scripturii.”⁸

Deci, papalitatea spune aici c? a schimbat Sabatul cu duminica ?i c? practic toate bisericile au acceptat noua zi sfânt?. Astfel, papalitatea pretinde c? duminica drept zi sfânt? reprezint? semnul sau simbolul puterii ?i autorit??ii sale.

⁸Stephen Keenan, A Doctrinal Catechism Un catehism dogmatic [FRS No. 7.], (3rd American ed., rev.: New York, Edward Dunigan & Bro., 1876), p. 174.

4. A prezis Dumnezeu o asemenea schimbare în Scriptur??

R?spunde?i:   Da! În descrierea Antihristului din Daniel 7:25, Dumnezeu a spus c? “se va încumata s? schimbe vremile ?i legea.”

A. Cum a încercat papalitatea s? schimbe legea lui Dumnezeu?
În trei feluri diferite: În catehismele ei a (1) omis a doua porunc? împotriva închin?rii la chipuri, ?i (2) a scurtat-o pe cea de-a patra porunc? (Sabatul), din 94 de cuvinte la doar opt. Porunca Sabatului (Exodul 20:8-11) specific? clar Sabatul ca a ?aptea zi a s?pt?mânii. Schimbat? de papalitate, porunca este scris? astfel: “Adu-?i aminte s? sfin?e?ti ziua Sabatului.” Scris? astfel, se poate referi la orice zi. ?i, în cele din urm?, ea (3) a împ?r?it porunca a zecea în dou? porunci.

B. Cum a încercat papalitatea s? schimbe vremurile lui Dumnezeu?
În dou? feluri: (1) A schimbat timpul Sabatului din ziua a ?aptea în prima zi. (2) De asemenea a schimbat “cronometrarea” lui Dumnezeu cu privire la începerea ?i închiderea orelor de Sabat. În loc de socotirea zilei de Sabat de la apusul de soare de vineri sear? pân? la apusul de soare de sâmb?t? seara a?a cum a poruncit Dumnezeu (Leviticul 23:32), ea a adoptat obiceiul p?gânilor romani de a socoti ziua de la miezul nop?ii de sâmb?t? sear? pân? la miezul nop?ii de duminic? sear?. Dumnezeu a prezis c? aceste “schimb?ri” vor fi încercate de fiar?, sau Antihrist .

Observa?i urm?toarea parte dintr-un catehism catolic:

“Întrebare: Care este ziua Sabatului?

R?spuns:Sâmb?ta este ziua Sabatului.

Întrebare: De ce s?rb?torim duminica în loc de sâmb?t??

R?spuns: S?rb?torim duminica în loc de sâmb?t? pentru c? biserica catolic? a transferat solemnitatea sâmbetei duminicii.” ⁹

Iat? o alt? declara?ie catolic?: “Biserica este deasupra Bibliei ?i aceast? schimbare a s?rb?toririi Sabatului din sâmb?t? în duminic? este dovada pozitiv? a acestui adev?r.” ¹⁰

Papalitatea spune în aceste referin?e c? schimbarea cu succes din s?rb?torirea Sabatului în venerarea duminicii este dovada c? autoritatea ei este mai mare, sau “deasupra,” Scripturii.

⁹Peter Geiermann, The Convert’s Catechism of Catholic Doctrine Catehismul convertitului la doctrina catolic? (St. Louis, B. Herder Book Co., 1957 ed.), p. 50.

¹⁰The Catholic Record (London, Ontario, Canada, Sept. 1, 1923).

5. Cum ar putea cineva îndr?zni s? schimbe ziua sfânt? a lui Dumnezeu?

R?spunde?i:   Întreb?m papalitatea: “Chiar a?i schimbat Sabatul în duminic??”

Ea r?spunde, “Da, l-am schimat. Este simbolul, sau semnul nostru de autoritate ?i putere.”

Întreb?m: “Cum de v-a?i putut m?car gândi s? face?i acest lucru?”

Este o întrebare potrivit?. Dar întrebarea pe care papalitatea le-o pune oficial protestan?ilor este chiar mai potrivit?.

V? rog s? o citi?i cu aten?ie:

“Îmi ve?i spune c? sâmb?ta a fost Sabatul evreiesc, dar c? Sabatul cre?tin a fost schimbat în duminic?. Schimbat! dar de cine? Cine are autoritate s? schimbe o porunc? clar? a Atotputernicului Dumnezeu? Când Dumnezeu a vorbit ?i a spus, S? sfin?i?i ziua a ?aptea, cine va îndr?zni s? spun?, Nu, po?i s? lucrezi ?i s? faci tot felul de lucr?ri p?mânte?ti în ziua a ?aptea dar va trebui s? sfin?i?i prima zi în schimb?

Aceasta este o întrebare foarte important?, la care nu ?tiu cum pute?i r?spunde. Sunte?i protestant ?i m?rturisi?i c? v? conduce?i numai ?i numai dup? Biblie ?i totu?i într-o problem? a?a de important? ca respectarea unei zile din ?apte ca zi sfânt?, sunte?i împotriva literii clare a Bibliei, ?i a?eza?i o alt? zi în locul celei poruncite de Biblie. Porunca de a sfin?i ziua a ?aptea este una dintre cele zece porunci crede?i c? toate celelalte nou? sunt înc? obligatorii cine v-a dat vou? autoritatea de a v? atinge de cea de-a patra? Dac? sunte?i consecvent cu propriile principii, dac? urma?i într-adev?r Biblia ?i numai Biblia, ar trebui s? fi?i în stare s? aduce?i dovezi i câteva fragmente din Noul Testament în care aceast? a patra porunc? este schimbat? în mod inten?ionat.” ¹¹

¹¹Library of Christian Doctrine Biblioteca Doctrinei Cre?tine: De ce nu sfin?i?i Ziua Sabatului? (London: Burns and Oates, Ltd.), pp. 3, 4.

În mod tragic, atât catolicismul cât ?i protestantismul sunt vinovate în fa?a barei de judecat? a cerului pentru respingerea Sabatului sfânt al lui Dumnezeusemnul S?u sacru de identificare.

6. Ce avertiz?ri solemne ne-a dat Dumnezeu cu privire la legea Sa ?i la semnul S?u?

R?spunde?i:   A. Dumnezeu îi avertizeaz? pe conduc?torii religio?i ca s? nu-i fac? pe oameni s? g?seasc? o piatr? de poticnire, considerând c? unele porunci nu conteaz?. (Maleahi 2:7-9). De exemplu, unii pastori înva?? c?, “Nu conteaz? ce zi sfin?e?ti.”

B. Dumnezeu îi avertizeaz? pe oamenii care vor ca pastorii lor s? le predice basme pl?cute în loc de adev?rul despre legea Sa (Isaia 30:9, 10).

C. Dumnezeu îi avertizeaz? pe oameni s? nu-?i împietreasc? inima fa?? de adev?rul legii Sale (Zaharia 7:12).

D. Dumnezeu îi avertizeaz? pe oamenii care spun c? se p?re “ciudat” s? ?in? legea lui Dumnezeucum ar fi Sabatul, de exemplu (Osea 8:12).

E. Dumnezeu declar? c? schimb?rile, tragediile, problemele ?i necazurile p?mântului vin pentru c? oamenii refuz? s? urmeze legea Sa?i c? au încercat chiar s? o schimbe (Isaia 24:4-6).

F. Dumnezeu îi avertizeaz? pe conduc?torii religio?i care refuz? s? predice profe?iile timpului sfâr?itului (Isaia 29:10, 11).

G. Dumnezeu îi avertizeaz? cu solemnitate pe conduc?torii care înva?? c? nu exist? nici o diferen?? între lucrurile sacre (cum ar fi Sabatul sfânt al lui Dumnezeu) ?i lucrurile obi?nuite (cum ar fi duminica) c? vor avea de înfruntat mânia Sa (Ezechiel 22:26, 31).

7. Apocalipsa 13:16 spune c? oamenii vor primi semnul fiarei pe frunte sau pe mân?. Ce înseamn? aceasta?

R?spunde?i:   Fruntea reprezint? mintea (Evrei 10:16). O persoan? va fi însemnat? pe frunte datorit? deciziei de a ?ine duminica drept zi sfânt?. Mâna este simbolul muncii (Eclesiastul 9:10). O persoan? va fi însemnat? pe mân? datorit? muncii pe care o va face în Sabatul sfânt al lui Dumnezeu sau datorit? accept?rii legilor duminicale pentru motive practice (serviciu, familie, etc.).

Semnul, sau simbolul, atât pentru Dumnezeu cât ?i pentru fiar? le va fi invizibil oamenilor. În esen??, te vei însemna singur prin acceptarea fie a semnului sau a simbolului lui Dumnezeu, Sabatul, sau a semnului fiarei, duminica. De?i invizibil oamenilor, Dumnezeu va ?ti fiecare ce semn poart? (2 Timotei 2:19).

8. Conform cu Isaia 58:1, 13, 14, ce mesaj decisiv le transmite Dumnezeu copiilor S?i în ultimele zile?

” Strig? în gura mare, nu te opri! Înal??-?i glasul ca o trâmbi??, ?i veste?te poporului Meu nelegiurile lui.” “Dac? î?i vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca s? nu-?i faci gusturile tale în ziua Mea cea sfânt?; dac? Sabatul va fi desf?tarea ta, … Atunci te vei putea desf?ta în Domnul.” Isaia 58:1, 13, 14.

R?spunde?i:   El spune, arat?-i “poporului Meu” c? el (probabil nevinovat) p?c?tuie?te deoarece, calc? în picioare ziua Mea cea sfânt?, ?i cere-i s? înceteze s? mai încalce Sabatul Meu ca s?-l pot binecuvânta. Vorbe?te tare ca s? te aud?!

Observa?i c? al treilea înger din Apocalipsa 14:9-12, care aduce solia despre semnul fiarei, vorbe?te tot cu o voce tare (versetul 9). Solia este prea important? pentru a fi tratat? ca obi?nuit?. Este o problem? de via?? ?i de moarte. Domnul Isus declar? c? oile Sale, sau copiii S?i, Îl vor urma când Îi va chema. (Ioan 10:16, 27).

9. Au oamenii care venereaz? duminica (drept zi sfânt? ) semnul fiarei acum?

R?spunde?i:   Nu! Nimeni nu va avea semnul fiarei pân? când respectarea duminicii nu va deveni o problem? impus? de lege. În timpul acela (chiar înainte), aceia care se hot?r?sc s? urmeze falsele doctrine ale fiarei ?i s? venereze duminica (falsa zi sfânt? a fiarei) vor primi semnul fiarei.

Aceia care Îl urmeaz? pe Domnul Isus ?i ascult? adev?rul S?u, vor sfin?i ziua Lui de Sabat ?i vor primi semnul S?u. Aceia care se a?teapt? s? refuze semnul fiarei în viitor pot p??i sub stindardul Domnului Isus chiar de acum. Puterea Sa este la îndemâna acelora care-L ascult? (Fapte 5:32). F?r? El, nu putem face nimic (Ioan 15:5). Cu El, toate lucrurile sunt cu putin?? (Marcu 10:27).

10. Conform cu cartea Apocalipsei, pe cine anume a v?zut Ioan în împ?r??ia ve?nic? a lui Dumnezeu?

R?spunde?i:   R?spunsul este întreit ?i foarte clar:

A. Aceia care au semnul lui Dumnezeu sau simbolul S?u (Sabatul Lui), pe frun?ile lor (Apocalipsa 7:3).

B. Aceia care au refuzat s? se identifice cu fiara sau cu chipul ei ?i care au refuzat s? aib? semnul sau numele s?u pe frun?ile lor (Apocalipsa 15:2).

C. Oamenii careast?zi ?i pentru ve?nicieÎl urmeaz? pe Domnul Isus oriunde îi conduce, au încredere deplin? în El în toate lucrurile (Apocalipsa 14:4). Nu exist? alt? cale.

11. Ce le spune Domnul Isus oamenilor ast?zi?

“Cine M? urmeaz? pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vie?ii.” Ioan 8:12.

R?spunde?i:   Ce promisiune fantastic?! Daca Îl vom urma pe El, nu vom sfâr?i în întuneric ci vom avea, în schimb, minunatul adev?r.

Nimic nu poate fi mai pasionant!

Mai mult, urmându-L pe El ?i p?zindu-I Sabatul va a?eza semnul lui Dumnezeu pe frun?ile noastre ?i ne va proteja de pl?gile cutremur?toare (Psalmi 91:10) care vor c?dea asupra nelegiui?ilor (Apocalipsa capitolul 16). De asemenea, ne însemneaz? ca fiind gata pentru a fi lua?i la cer la cea de a doua venire a Domnului Isus. Ce protec?ie binecuvântat? ?i asigurare ne-a oferit Dumnezeu!

O alarm? urgent?
Vei descoperi ni?te informa?ii uimitoare în timp ce vei studia ultimele trei ghiduri de studii din cele nou? care trateaz? soliile celor trei îngeri din Apocalipsa 14:6-14. Aceste ghiduri de studii vor explica (1) rolul Statelor Unite în conflictul mondial final, (2) cum se vor implica bisericile ?i religiile lumii, (3) ce condi?ii mondiale vor gr?bi lupta final? global?, ?i (4) uluitoarea strategie a Satanei de a în?ela miliarde de oameni.

Probabil te întrebi ce au de spus bisericile protestante despre revendicarea papal? de a schimba Sabatul în duminic?. Citatele care apar în sec?iunea “R?spunsul la întreb?rile tale de cugetat” din aceast? lec?ie vor oferi r?spunsurile ?ocante.

12. Am decis acum s? încep s? ?in Sabatul zilei a ?aptea a Lui (sâmb?ta) ca zi sfânt? a Sa ?i s?-L urmez oriunde m? conduce.

R?spunde?i:   

Întreb?ri de meditat

1. Ce spun ceilal?i predicatori ?i pastori despre Sabat ?i duminic??
R?spuns:
Iat? o mul?ime de comentarii din partea bisericilor ?i ale altor autorit??i despre Sabat:

Bapti?ti: “A fost ?i este o porunc? de a sfin?i ziua de Sabat, dar ziua de Sabat nu a fost duminica. … Se va spune, f?r? îndoial?, ?i cu pu?in? manifestare de triumf, c? Sabatul a fost schimbat din a ?aptea în prima zi a s?pt?mânii. … Unde se poate g?si raportul unei asemenea schimb?ri? Nu în Noul Testamentcategoric nu. Nu exist? nici o dovad? biblic? a schimb?rii institu?iei Sabatului din a ?aptea în prima zi a s?pt?mânii.” Dr. Edward T. Hiscox, autor a The Baptist Manual, într-un ziar citit înaintea unei conferin?e de pastori din New York, ?inut? la 13 Nov., 1893.

Catolici: “Pute?i citi Biblia de la Geneza pân? la Apocalipsa, ?i nu ve?i g?si nici un singur rând care s? autorizeze sfin?irea duminicii. Scripturile impun respectarea religioas? a sâmbetei, o zi pe care noi [catolicii] nu o sfin?im niciodat?.” James Cardinal Gibbons, The Faith of Our Fathers, a 16-a edi?ie, 1880, p. 111.

Biserica lui Hristos: “În sfâr?it, avem m?rturia lui Isus despre acest subiect. În Marcu 2:27, El spune:

‘Sabatul a fost f?cut pentru om, iar nu omul pentru Sabat.’ Din acest pasaj reiese clar c? Sabatul nu a fost f?cut doar pentru israeli?i, a?a cum Paley ?i Hengstenberg ar dori ca s? credem noi, ci pentru om … adic?, pentru neamul omenesc. De aici conchidem prin a spune c? Sabatul a fost sfin?it de la început, ?i c? i-a fost dat lui Adam, chiar în Eden, ca una dintre acele institu?ii preistorice pe care Dumnezeu le-a binecuvântat pentru fericirea tuturor oamenilor.” Robert Milligan, Scheme of Redemption, (St. Louis, The Bethany Press, 1962), p. 165.

congrega?ionali?ti: “Sabatul cre?tin [duminica] nu este în Scriptur?, ?i nu a fost numit Sabat de c?tre prima biseric?.” Dwight’s Theology, Vol. 4, p. 401.

Episcopal?: “Duminica (Dies Solis, din calendarul roman, ‘ziua soarelui’, pentru c? era dedicat? soarelui), prima zi a s?pt?mânii, a fost aleas? de primii cre?tini ca o zi de adorare. … Nici o dispozi?ie pentru respectarea ei nu este scris? în Noul Testament, nici m?car nu este poruncit? s?rb?torirea ei.” “Duminica,” A Religious Encyclopedia, Vol. 3, (New York, Funk and Wagnalls, 1883), p. 2259.

Luterani: “Respectarea zilei Domnului [duminica] nu se bazeaz? pe nici o porunc? a lui Dumnezeu, ci pe autoritatea bisericii.” Augsburg Confession of Faith (M?rturisirea de credin?? de la Augsburg), citat? în Catholic Sabbath Manual (Manualul Sabatului Catolic), Partea 2, Capitolul 1, Sec?iunea 10.

Metodi?ti: “Lua?i ca exemplu duminica. Exist? indica?ii în Noul Testament despre cum a ajuns biserica s? ?in? prima zi a s?pt?mânii ca ziua sa de închinare, dar nu este nici un pasaj care s? le spun? cre?tinilor s? ?in? acea zi, sau s? schimbe Sabatul evreiesc cu acea zi.” Harris Franklin Rall, Christian Advocate (Avocatul Cre?tin), 2 iulie, 1942.

Institutul Biblic Moody: “Sabatul era obligatoriu în Eden, ?i a r?mas în vigoare mereu de atunci. Aceast? a patra porunc? începe prin cuvântul ‘adu-?i aminte,’ ar?tând c? Sabatul deja exista când Dumnezeu a scris legea pe tablele de piatr? la Sinai. Cum pot oamenii pretinde c? aceast? porunc? a fost înl?turat? când ei recunosc c? celelalte nou? sunt înc? obligatorii?” D. L. Moody, Weighed and Wanting (Cânt?rit ?i g?sit prea u?or), p. 47.

Prezbiterieni: “Deci, pân? când se va putea demonstra c? toat? legea moral? a fost anulat?, Sabatul va r?mâne în picioare. … Înv???tura lui Hristos confirm? ve?nicia Sabatului.” T. C. Blake, D.D., Theology Condensed (Teologia Condensat?) , pp. 474, 475.

Penticostali: “‘De ce ne închin?m duminica? Nu ne înva?? Biblia c? sâmbata ar trebui s? fie ziua Domnului?’ … S-ar p?rea c? va trebui s? c?ut?m r?spunsul în alt? surs? decât în Noul Testament.” David A. Womack, “Is Sunday the Lord’s Day? (Este duminica ziua Domnului?)” The Pentecostal Evangel, 9 Aug., 1959, No. 2361, p. 3.

Enciclopedie: “Duminica a fost un nume dat de p?gâni primei zile a s?pt?mânii, pentru c? era ziua în care se închinau la soare, … a ?aptea zi a fost binecuvântat? ?i sfin?it? de Însu?i Dumnezeu, ?i … El le cere f?pturilor Sale s? I-o sfin?easc?. Aceast? porunc? are o obliga?ie universal? ?i ve?nic?.”
Eadie’s Biblical Cyclopedia (Enciclopedia Biblic? a lui Eadie), ed.1872, p. 561.

Întreb?ri test

1. Mul?i oameni au primit deja semnul fiarei. (1)
_____   Da.
_____   Nu.

2. Semnul fiarei reprezint? (1)
_____   num?rul carnetului dvs. de s?n?tate.
_____   duminica ?inut? ca zi sfânt?.
_____   Codul magnetic de pe produsele pe care le cump?ra?i la magazine.

3. Organiza?ia fiarei care are semnul este (1)
_____   Na?iunile Unite.
_____   Papalitatea.
_____   Comunitatea Na?iunilor Europene.
_____   Comisia Trilateral?.

4. Semnul este literal ?i va fi v?zut de to?i. (1)
_____   Da.
_____   Nu.

5. Dumnezeu de asemenea are un semn, sau simbol, al puterii ?i autorit??ii Sale.
_____   Da.
_____   Nu.

6. Semnul autorit??ii lui Dumnezeu este (1)
_____   Un num?r secret care îi este dat fiec?rui cre?tin credincios.
_____   Vorbirea în limbi.
_____   ?inerea Sabatului în amintirea crea?iunii ?i a sfin?irii.
_____   Botezul.

7. Cum a încercat “fiara” s? schimbe legea lui Dumnezeu? (2)
_____   Schimbând Sabatul (poruncii a patra) în duminic?.
_____   Înv??ând c? nu e p?cat s? comi?i adulter.
_____   Eliminând porunca privitoare la cinstirea chipurilor (imaginilor).

8. În profe?ia biblic?, cât dureaz? 42 de luni? (1)
_____   420 de ani literali.
_____   3 ani ?i jum?tate literali.
_____   1.260 zile literale.
_____   1.260 ani literali.

9. Unde se va pune semnul fiarei? (2)
_____   Pe mân?.
_____   Pe gur?.
_____   Pe obraz.
_____   Pe frunte.

10. Unde se va pune semnul lui Dumnezeu? (1)
_____   Pe mân?.
_____   Pe frunte.
_____   Pe limba persoanei.

11. Care dintre soliile celor trei îngeri reprezint? avertizarea împotriva semnului fiarei?


_____   Solia primului înger.
_____   Solia celui de-al doilea înger.
_____   Solia celui de-al treilea înger.

12. Fiara a încercat s? schimbe timpurile lui Dumnezeu prin (2)
_____   Celebrarea Anul Nou ca o s?rb?toare.
_____   Schimbarea zilei sfinte a lui Dumnezeu dintr-a ?aptea în prima zi a s?pt?mânii.
_____   Aranjarea orele pentru ziua sfânt? a lui Dumnezeu ca fiind de la miezul-nop?ii la miezul-nop?ii în loc de a fi de la apus de soare la apus de soare.

13. Isus ne-a dat mesajul de averizare cu privire la semnul fiarei. (1)
_____   Da.
_____   Nu.

14. Semn, marc?, sigiliu, ?i indiciu se folosesc alternativ în Scriptur?. (1)
_____   Da.
_____   Nu.

15. Nu exist? nici o autoriza?ie scripturistic? pentru ca duminica s? fie respectat? ca zi sfânt?. (1)
_____   Adev?rat.
_____   Fals.