O marcă salvată din foc

Ronald a crescut pe o mică insulă din Lacul Kyoga, situat în Uganda. Când era mic, visa la o viață plină de utilitate și productivitate. Aceste visuri au fost însă spulberate, întrucât influențele morale din jurul său l-au împins curând pe calea drogurilor și a autodistrugerii. Mama lui producea bere locală și, treptat, el a devenit alcoolic.

Dar Dumnezeu a început să lucreze în viața lui prin cele două surori mai mici ale sale. Aceste surori ascultaseră mesajul adventist în școala pe care o frecventau pe continent. Ele au fost convinse de adevărul privind Sabatul și au început să-l sfințească. Diavolul le-a făcut viața amară – când s-au întors acasă, le-au explicat părinților credința lor nou descoperită și dorința de a sfinți ziua Sabatului. Acest lucru a stârnit o furtună de persecuție, deoarece părinții lor și alte rude se opuneau credinței adventiste de ziua a șaptea. Tinerele fete au rămas neclintite în mijlocul atacurilor și insultelor. Dar lucrurile s-au înrăutățit când Ronald a făcut imposibilă păzirea Sabatului, forțându-și surorile să producă alcool în ziua Sabatului. Neavând nicio biserică adventistă sau pastor pe mica insulă care să intervină, fetele erau la mila opresorilor lor. Ele au implorat să li se permită să-și facă munca duminica și să aibă Sabatul liber pentru odihnă, dar rugămințile lor au căzut în urechi surde.

Simțindu-se fără speranță și neajutorate, tinerele fete erau pe punctul de a renunța. Au decis însă să facă un ultim efort pentru a-L asculta pe Dumnezeu. L-au rugat pe Dumnezeu să „blesteme” alcoolul pe care erau forțate să-l prepare în ziua de Sabat, și așa s-a întâmplat! Alcoolul preparat în celelalte zile ale săptămânii era normal, dar cel pe care erau forțate să-l prepare în ziua de Sabat a devenit amar și nu putea fi vândut.

Când familia a aflat că fetele I-au cerut lui Dumnezeu să blesteme băutura preparată în ziua de Sabat, au fost furioși. Le-au bătut fără milă și le-au cerut să renunțe la „prostia adventistă”.

În acel moment, tinerele fete au auzit de o echipă de la Amazing Facts care lucra pe continent. Au contactat echipa și le-au cerut să le viziteze casa și, dacă era posibil, să înființeze o biserică pe insula lor. Când Ronald a auzit de acest plan, a creat prejudecăți denigrând adventiștii de ziua a șaptea în rândul localnicilor. Auzind acest lucru, misionarii au ezitat să viziteze insula, temându-se că comunitatea locală se va întoarce împotriva lor. Providențial, Ronald a fost condamnat pentru o infracțiune și încarcerat timp de o lună. În această perioadă, misionarii au putut vizita casele și pregăti oamenii pentru un seminar despre profeții.

Prima zi a seminarului a fost și ziua în care Ronald a fost eliberat din închisoare. Deoarece în închisoare nu era disponibil alcool, mintea lui Ronald se limpezise și era sobru. În apropierea casei sale, a văzut oameni adunându-se pentru o întâlnire publică. Curios să afle ce se prezenta, s-a oprit să asculte. Întâlnirea i-a captivat interesul și, în curând, s-a trezit urmărind cu atenție prezentarea vorbitorului.

Acea primă întâlnire a devenit punctul de cotitură în viața lui Ronald. Adevărul Evangheliei i-a străpuns inima încă din acea primă seară cu săgeți ascuțite ale convingerii. Ronald a experimentat o adevărată convertire a inimii și victorie asupra alcoolismului, pe măsură ce s-a dăruit pe deplin lui Hristos.

Când s-a făcut apelul la botez, 50 de persoane au venit în față. Ronald a fost unul dintre primii care a răspuns, angajându-se să se alăture bisericii. Locuitorii insulei sunt sincer recunoscători organizației Amazing Facts pentru trimiterea misionarilor care au transformat satul lor cu Evanghelia lui Hristos, care schimbă vieți!

Într-adevăr, Dumnezeu răspunde rugăciunilor voastre pentru Africa! Ronald și familia lui sunt doar câțiva dintre cei 2.000 de oameni botezați în 2024.

Convins, convertit și trimis

Nehemiah și soția sa, Janet, căutau de mult timp adevărata biserică. Pentru Nehemiah, căutarea dura de 24 de ani – de fapt, de când părăsise Biserica Catolică. Această căutare s-a încheiat recent, când lucrătorii biblici de la Amazing Facts le-au vizitat casa și au început să studieze Biblia împreună cu cuplul. În timpul acestor studii, misionarii au descoperit atitudinea negativă a lui Nehemiah față de Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea.

Totul a început când Nehemiah a cerut unei biserici adventiste locale să împrumute scaunele bisericii clanului său pentru o ceremonie laică. Conducătorii bisericii dedicaseră scaunele pentru uz sacru, așa că i-au refuzat cererea. Neînțelegând motivul pentru care nu i s-au împrumutat scaunele bisericii, Nehemiah a devenit resentimentar și a concluzionat că Biserica Adventistă nu putea fi adevărata biserică a lui Dumnezeu. Ca fiu mândru al clanului local, Nehemiah s-a dedicat cu toată inima tradițiilor clanului și a devenit cunoscut drept „pastorul păgân” din cauza modului în care se certa cu prietenii săi creștini care încercau să-l convingă să se alăture bisericilor lor.

Dar, pe măsură ce lucrătorii biblici de la Amazing Facts au continuat să-i viziteze casa, dragostea lui Hristos față de el și de familia sa i-a înmuiat inima, precum și pe cea a soției sale. În cele din urmă, Nehemiah a permis soției sale și celor doi copii ai lor să înceapă să frecventeze biserica adventistă din apropiere, în timp ce el rămânea acasă. În timp ce ei erau la biserică, el își petrecea zilele de Sabat studiind lecțiile biblice din „Storacles of Prophecy ”. Într-o zi, el i-a întrebat pe misionarii de la Amazing Facts despre adevărata biserică a lui Dumnezeu.

Cu toate acestea, deși acea întrebare și altele i-au fost explicate clar, Neemia a ezitat să se alăture bisericii prin botez. Avea încă mai multe întrebări, la care lucrătorii biblici au răspuns cu răbdare. După un alt studiu biblic, Nehemiah a fost convins de adevărul Bibliei. După aceea, el a hotărât că nu va mai rezista călăuzirii Duhului Sfânt. Când misionarii au organizat o slujbă de botez, Nehemiah, împreună cu soția sa, și-au dăruit inimile lui Isus și s-au alăturat Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea prin botez.

Vă mulțumim că ați acceptat chemarea lui Dumnezeu de a ajunge la cei pierduți din Africa. Datorită vouă, ei se pot bucura de lumina adevărului lui Dumnezeu.

\n