Un fapt uimitor

O adolescentă din Virginia a fost șocată să găsească o broască țestoasă cu două capete în spatele casei sale. Ea a prins biata creatură și a privit cum cele două capete ciudate se luptau pentru o bucată de mâncare pe care le-a dat-o – sau i-a dat-o! Potrivit oamenilor de știință, fenomenul de a avea două capete poate apărea la toate animalele, dar durata de viață este de obicei scurtă. Motivul este că fiecare cap tinde să funcționeze independent de celălalt, controlând propria parte a corpului și creând astfel dezbinare, confuzie și frustrare. Dacă unul dintre capete nu preia controlul principal, creatura va muri în curând de foame și indecizie.

Introducere – Adevăruri fundamentale

De la intrarea păcatului în lume, în fiecare inimă omenească se duce o luptă între duh și trup. Fiecare persoană care dorește să-L slujească pe Dumnezeu simte lupta dintre acești doi stăpâni opuși. Iar Satana exploatează mereu dorințele noastre fizice și emoționale pentru a ne rupe relația cu Domnul. „Nelegiuirile voastre v-au despărțit de Dumnezeul vostru” (Isaia 59:2 NKJV). Biblia începe cu șarpele care îi ispitește pe Adam și Eva și continuă cu deteriorarea lumii. Noul Testament începe cu Satana care îl ispitește pe Isus și continuă cu mântuirea lumii. Când omenirea a căzut după acea primă ispită subtilă din grădină, a pierdut motivele pure de iubire cu care fusese creată inițial. Egoismul a luat locul acestora, iar rezultatul a fost devastator: moarte, boală, război, crimă, durere – lista continuă.

Dumnezeu ne-a chemat la sfințenie. „Dar, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, așa să fiți și voi sfinți în toată purtarea voastră; pentru că este scris: «Fiți sfinți, căci Eu sunt sfânt»” (1 Petru 1:15, 16). Dar fără ajutorul supranatural, bărbații și femeile sunt neputincioși să reziste dorințelor și motivelor rele ale inimii carnale.

Totuși, Dumnezeu nu ne va cere niciodată să facem ceva ce nu suntem în stare să facem fără ajutorul Său. El nu și-a abandonat creația rebelă și a făcut o prevederire completă și definitivă pentru restaurarea ei. Scopul planului Său de mântuire este să restaureze în tine și în mine chipul lui Hristos, astfel încât să putem fi numiți fii ai lui Dumnezeu. „Potrivit puterii Sale divine, El ne-a dăruit tot ce ține de viață și de evlavie, prin cunoașterea Celui care ne-a chemat la slavă și la virtute; prin aceasta ni s-au dat promisiuni foarte mari și prețioase, ca prin ele să deveniți părtași ai naturii divine, după ce ați scăpat de stricăciunea care este în lume prin poftă” (2 Petru 1:3, 4).

Mulți cred că este un păcat să fii ispitit. Acest lucru nu este adevărat. Biblia declară: „Căci nu avem un Mare Preot care să nu poată fi atins de sentimentul slăbiciunilor noastre; ci a fost ispitit în toate lucrurile ca și noi, totuși fără păcat” (Evrei 4:15). Isus a fost ispitit în pustie, așa că nu poate fi un păcat să fii ispitit. Mai degrabă, este un păcat să cedezi ispitei. Shakespeare a scris: „Una este să fii ispitit, alta este să cazi.” Creștinii nu trebuie să permită naturii carnale să le dicteze ce să facă; ei trebuie să permită Duhului să le călăuzească calea, și nu cărnii. Dacă vrem cu adevărat să-L urmăm pe Isus, putem alege să ne împotrivim acelor acțiuni și gânduri despre care știm că sunt contrare voinței Sale. Din fericire, prin Isus, Dumnezeu ne-a oferit tot ce avem nevoie pentru a rezista cu succes răului și a fi biruitori. Așadar, ne-am putea întreba în mod firesc: „De vreme ce sunt un urmaș al lui Hristos, ce a făcut Isus pentru a rezista ispitei?” În primul rând, El a citat din Biblie. Cunoașterea Cuvântului Său constituie prima și cea mai bună apărare împotriva ispitei. „Am ascuns Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta” (Psalmul 119:11). În al doilea rând, trebuie să ne rugăm! Chiar și Isus a apelat la rugăciune pentru a rezista ispitei. „Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită” (Marcu 14:38). Aș putea dezvolta cu ușurință doar aceste două puncte de bază, rugăciunea și Cuvântul, pentru a scrie o carte întreagă despre lupta împotriva ispitei. Dar, în schimb, vreau să folosesc aceste adevăruri fundamentale ca bază pentru a evidenția 12 chei practice de a rezista și de a birui ispita. De asemenea, vreau să vă ofer câteva pasaje biblice pe care le-ați putea recita, așa cum a făcut Isus, atunci când sunteți ispitiți. Cred că această muniție biblică de bază, împreună cu devoțiunile regulate și sincere, vă vor marca calea cu victorii mai consistente.

Amintiți-vă de răsplată

„Este mai ușor să înduri întunericul când crezi în ziua care se apropie.” Sunt convins că unul dintre motivele pentru care oamenii sunt atât de ușor copleșiți de ispită este că își pierd din vedere perspectiva veșnică. Dacă un înger ți-ar apărea chiar acum în toată gloria sa strălucitoare și ți-ar spune: „Pocăiește-te! Isus vine curând”, ți-ar fi mai ușor să reziști ispitei – cel puțin pentru restul zilei? Sigur, pentru că credința ta ar fi întărită de faptul că răsplata ta era reală și aproape. Evrei 11:24-26 spune: „Prin credință, Moise, când a ajuns la maturitate, a refuzat să fie numit fiul fiicei lui Faraon; alegând mai degrabă să sufere necazuri împreună cu poporul lui Dumnezeu, decât să se bucure de plăcerile păcatului pentru o vreme; considerând ocara lui Hristos o bogăție mai mare decât comorile Egiptului; căci el privea spre răsplata recompensei.” Moise era pe cale să conducă Egiptul în perioada de apogeu a puterii și bogăției sale. Această poziție de influență ar fi fost o ispită teribilă pentru oricine. Dar Moise s-a uitat la răsplata veșnică a lui Dumnezeu și a fost capabil să reziste comorii pământești temporare a diavolului. Nu uita de slava pe care Dumnezeu ți-a pregătit-o. „Ochii n-au văzut, urechile n-au auzit, și nici în inima omului n-a intrat ce a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc” (1 Corinteni 2:9). Este mult mai ușor să reziști ispitei dacă crezi că ești cu adevărat mântuit. Dacă crezi în mod eronat că poți să-ți croiești drumul spre mântuire prin fapte, îți vei eroda de fapt capacitatea de a rezista. Dar când crezi că ești mântuit, este mult mai ușor să te comporți ca un fiu al lui Dumnezeu. „Căci socotesc că suferințele timpului prezent nu sunt vrednice să fie comparate cu slava care va fi descoperită în noi” (Romani 8:18). Este ușor să reziști unei bomboane când știi că te îndrepți spre un festin!

Crede în răutatea păcatului

De asemenea, trebuie să-ți amintești cât de rău este păcatul – cu sau fără o răsplată. Pavel spune: „Ca păcatul, prin poruncă, să devină cu atât mai păcătos” (Romani 7:13). Trebuie să știi cu adevărat că păcatul este foarte îngrozitor, iar dacă ai nevoie de un memento, întoarce-te cu aproximativ 2.000 de ani în urmă, la Golgota, și vezi ce i-a făcut păcatul lui Isus. Ca creștini, nu putem îmbrățișa păcatul pentru că este murdar, urât și mortal. Păcatul a cauzat moartea iubitului nostru Isus. Biblia spune: „Era un om în țara lui Uz, numit Iov; și omul acela era fără prihană și integru, unul care se temea de Dumnezeu și se ferea de rău” (Iov 1:1 NKJV). Trebuie să mergem dincolo de emoția de bază a iubirii față de Dumnezeu. La fel ca Iov, o parte din a-L iubi pe Dumnezeu înseamnă a urî răul. Dumnezeu vrea ca noi să urâm păcatul pentru că El îl urăște. „Prin poruncile Tale capăt înțelepciune; de aceea urăsc orice cale falsă” (Psalmul 119:104). Nu te lăsa înșelat când diavolul încearcă să prezinte păcatul ca pe ceva dezirabil și atractiv. El este un geniu în a face ca ceva murdar și strâmb să pară curat și inofensiv. Dar nu te lăsa indus în eroare, pentru că acea imagine frumoasă va ajunge să te omoare. Trebuie să ajungi în punctul în care Îl iubești pe Dumnezeu atât de mult încât ai prefera să mori decât să păcătuiești în mod deliberat și să-L întristezi. „Păcatul te va duce mai departe decât vrei să mergi, te va ține mai mult decât vrei să rămâi și te va costa mai mult decât vrei să plătești.”

Nu iubiți banii

Aș putea scrie o listă lungă de ispite individuale, dar am ales să includ banii în mod specific pentru că, alături de mândrie, aceștia sunt cei mai mari. Dar banii despre care scriu nu se referă atât la bancnote, cât la capcana materialismului și a puterii. Cred că creștinii ar trebui să muncească din greu, să câștige, să economisească și să dea cât de mult pot. Cu toate acestea, există un pericol constant ca banii să devină dumnezeul nostru.

„Dar cei care doresc să se îmbogățească cad în ispită și în capcană, și în multe pofte nebunești și dăunătoare care îi scufundă pe oameni în distrugere și pierzare” (1 Timotei 6:9 NKJV). Am văzut oameni făcând alegeri atât de nebunești, cum ar fi să-și joace economiile la jocuri de noroc, pentru că vor să se îmbogățească repede. Ei continuă să tragă de maneta aparatului de jocuri de noroc pentru că diavolul le spune că, poate, dacă mai bagă încă o monedă, vor câștiga la mare. Ca să nu mai vorbim de faptul că aruncă banii pe fereastră când aceștia ar putea fi folosiți pentru mântuirea sufletelor. “Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni; căci ori va urî pe unul și va iubi pe celălalt, ori se va ține de unul și va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona” (Matei 6:24). Este imposibil să slujești lui Dumnezeu și dorinței tale de bani. Banii sunt o putere, și nu orice putere este rea. Banii pot fi o putere de a face bine sau rău – o sabie cu două tăișuri. Ne rugăm în bisericile noastre ca Domnul să ne binecuvânteze nevoile financiare, dar nu vrem să devenim sclavi ai iubirii de bani. Dacă inima voastră este la bani, nu poate fi la Dumnezeu. Dumnezeu ne-a cerut să fim pregătiți să lăsăm în urmă plasele pline, vama și casele pline de bunuri, fără să ne uităm înapoi. „Amintiți-vă de soția lui Lot” (Luca 17:32).

Pregătește-te să fugi

Puține recorduri de viteză sunt doborâte când oamenii fug de ispită. În general, ei se târăsc departe de ispită, sperând că aceasta îi va ajunge din urmă. Uneori, ispita vine printr-o ușă pe care o lăsăm deschisă în mod deliberat. Să presupunem că ți-ai vărsat accidental kerosen pe haine și cineva din apropiere a aprins un chibrit. Unde te-ai duce? Cât mai departe și cât mai repede posibil! Aceasta ar trebui să fie atitudinea unui creștin față de ispită. Pavel a spus: „Fugiți de curvie” și „fugiți de idolatrie” (1 Corinteni 6:18; 10:14). Așadar, fugiți de păcat și nu lăsați o adresă de redirecționare. Nu ratați acest lucru: când fugiți de ispită, vă îndreptați spre Dumnezeu. „Apropiați-vă de Dumnezeu, și El Se va apropia de voi” (Iacov 4:7). Când știi că ceva este păcat, nu te angaja și nu glumi cu diavolul, pentru că el este maestrul raționalizării – așa a căzut Eva! Mă doare inima când creștinii încearcă să-și justifice păcatele. Nu există limită la argumentele cu care diavolul te poate aproviziona. Imediat ce știi că ceva este greșit, fugi! Cel mai curajos om fuge de ispită; nebunul se joacă cu ea. Nici tu nu vrei să aștepți până când vei îmbătrâni atât de mult încât toate acele dorințe ale tinereții să se estompeze și să te amăgești crezând că ai obținut victoria. „Și dorința se stinge. Căci omul se duce la casa lui veșnică” (Eclesiastul 12:5 NKJV). Inima ta poate fi încă coruptă. Fugi acum, în mod activ. Trebuie să te dedici lui Dumnezeu cât încă poți experimenta harul Său înnoitor în viața ta. Puterea lui Isus este suficientă chiar și pentru tinerețea noastră plină de energie. Amintește-ți că, atunci când Iosif a fost ispitit, a fugit de soția lui Potifar (Geneza 39:12). John Dryden a spus: „Mai bine să eviți momeala decât să te zbați în capcană.”

Nu urma mulțimea

Un motiv obișnuit pentru care creștinii cad ușor în ispită este raționamentul: „Toată lumea o face, deci trebuie să fie în regulă.” Aceasta este „logica lemingului” preferată a diavolului. Este, de asemenea, motivul pentru care Petru L-a negat pe Isus. Cu doar câteva ore înainte de a-L trăda pe Isus, Petru a jurat: „Chiar dacă va trebui să mor cu Tine, nu Te voi nega!” (Matei 26:35 NKJV). Și când Petru a făcut această declarație înconjurat de prietenii săi, era foarte sincer. Dar când Isus a fost dus în sala de judecată, nu mai era la modă să fii alături de Hristos. Petru s-a adunat cu batjocoritorii lui Hristos în jurul unui foc de tabără, și cu cât stătea mai mult, cu atât era mai ușor să se comporte și să vorbească ca dușmanii lui Hristos. Dacă lăsăm mulțimea să ne măsoare valorile, devenim ca mulțimea. Iar Biblia spune că mulțimea greșește de obicei. „Intrați pe poarta cea strâmtă, căci largă este poarta și lată este calea care duce la pierzare, și mulți sunt cei care intră pe ea” (Matei 7:13). Creștinii trebuie să gândească singuri. Ei trebuie să reziste presiunii grupului – trebuie să fie diferiți. Dacă un miliard de oameni cred o minciună, aceasta rămâne tot o minciună.

În vremurile de pe urmă, vor exista două grupuri foarte religioase – unul cu semnul fiarei, celălalt cu pecetea lui Dumnezeu. Primul grup va fi cel mai mare. Doar pentru că un grup mare de oameni este religios, nu înseamnă că este grupul lui Dumnezeu. În general, marii bărbați și femei ai Bibliei sunt cei care apără ceea ce este drept atunci când toți ceilalți se închină.

De asemenea, ține minte că un alt motiv pentru a nu urma mulțimea este faptul că mulțimea te privește. Deși nu vrei să urmezi mulțimea, ar trebui să duci o viață pe care mulțimea să o poată admira. Oamenii sunt mai impresionați, și mulți s-au convertit, când au văzut creștini care și-au păstrat credința sub presiune. Un singur act slab de compromis ar putea strica o viață întreagă de mărturie.

Planificați-vă să fiți ocupați

În spatele casei de marcat dintr-un magazin de lumânări din Cincinnati atârnă un afiș mare pe care scrie: „Există un motiv foarte bun pentru care acest afiș se află aici și tu stai în fața lui citindu-l. El este aici pentru a te ține ocupat. Ne dăm seama cât de enervant poate fi să stai degeaba, încercând să găsești pe cineva care să te ajute. Așadar, am pus acest afiș aici pentru ca tu să-l citești și sperăm că, până când vei termina de citit, unul dintre vânzătorii noștri te va fi găsit.” Puțin mai jos se adaugă: „P.S. Dacă nu, te rog să citești din nou acest afiș.” Majoritatea oamenilor urăsc să stea degeaba, deoarece Dumnezeu ne-a creat pentru activitate. Ați auzit expresia: „Trândăveala este atelierul diavolului.” Aceasta nu este o citare directă din Biblie, dar Ezechiel 16:49, 50 se apropie de ea. „Iată, aceasta a fost nelegiuirea surorii tale, Sodoma: mândria, belșugul de pâine și abundența de trândăveală erau în ea și în fiicele ei… de aceea le-am luat, după cum am văzut de cuviință.”

Păcatul Sodomei și al Gomorei nu a fost doar perversiunea și imoralitatea sexuală. Valea Sodomei era bogată în vegetație și abundentă în hrană. Viața era ușoară pentru locuitorii ei. Lot s-a mutat acolo pentru că îi oferea o viață de odihnă. Dar când o persoană nu are nimic de făcut, sunt șanse ca diavolul să ajute inima carnală să născoadă ceva rău. „Lenea este mama tuturor viciilor.”

Păcatul începe în mintea omului, care este concepută să se concentreze în principal pe un singur lucru la un moment dat. Dacă rămânem ocupați, concentrându-ne în special pe a face ceva bun, cum ar fi mărturisirea sau ajutorarea celor săraci, nu avem timp să ne gândim la rău. E. G. White a spus: „Puterea de a rezista răului se dobândește cel mai bine prin slujire activă.” Una dintre modalitățile de a sta departe de necazuri este să fii implicat activ în slujirea lui Isus. După cădere, când Dumnezeu i-a spus lui Adam: „Cu sudoarea feței tale îți vei câștiga pâinea”, intenția era ca aceasta să fie o binecuvântare pentru om, ca să rămână ocupat și departe de necazuri (Geneza 3:19). Dar o persoană leneșă îl tentează pe diavol să o ispitească.

„Vezi, dar, să umblați cu prudență, nu ca niște nebuni, ci ca niște înțelepți, răscumpărând timpul, pentru că zilele sunt rele” (Efeseni 5:15,16 NKJV). Un proverb italian adaugă: „Cel ce muncește este ispitit de un singur diavol; cel ce este leneș, de o mie.”

Aveți un plan!

Adesea cădem în păcat pentru că, atunci când vedem ispita venind, așteptăm ca un cerb prins în lumina farurilor, să vedem ce se va întâmpla când va ajunge. Dar este mai bine să fim pregătiți dinainte. Proverbe 22:3 ne sfătuiește: „Omul prudent prevede răul și se ascunde, dar cei simpli trec mai departe și sunt pedepsiți” (NKJV). Un om înțelept examinează drumul în căutarea unor potențiale probleme. Dacă zărește o bandă de tâlhari, se gândește: „Mai bine mă ascund sau schimb ruta, pentru că nu vreau să fiu jefuit!” Dar nebunul spune: „Uau. Cred că sunt bandiți mai încolo pe drum. Mă întreb ce se va întâmpla când vor ajunge aici.” Creștinii fac adesea asta cu ispitele. Spunem: „Mă întreb dacă voi fi ispitit dacă mă uit la acest program, citesc această revistă sau beau această băutură.” Cred că Ben Franklin a fost cel care a spus: „O uncie de prevenire valorează o livră de vindecare.” Și Isus a spus: „Și dacă ochiul tău drept te face să păcătuiești, scoate-l și aruncă-l de la tine; căci este mai bine pentru tine să piară unul din membrele tale, decât să-ți fie aruncat tot trupul în iad” (Matei 5:29). Dacă ai un domeniu de ispită despre care știi că te va trage în jos, ia orice măsuri preventive pe care le poți lua, oricât de disperate ar fi, pentru a nu fi biruit.

Dacă încerci să renunți la fumat, atunci evită prietenii care fumează sau locurile în care ești mai predispus să fii ispitit. Cel puțin, găsește o cale de scăpare. Dacă ispita ta este să mănânci în exces, ia o decizie dinainte să pui o cantitate adecvată de mâncare în farfurie și planifică să te oprești când se termină. Milioane de oameni ajung în păcat pentru că nu gândesc în avans. Acest lucru mă duce foarte bine la următorul punct.

Cunoaște-te pe tine însuți

Alex încerca să economisească toți bănuții pe care îi putea pentru a-și cumpăra o nouă bâtă de baseball, dar se lupta cu adevărat. Într-o seară, în timp ce se ruga, a cerut cu fervoare: „O, Doamne, te rog ajută-mă să economisesc bani pentru o bâtă de baseball. Și, Doamne, nu-l lăsa pe vânzătorul de înghețată să vină pe strada asta!” Un proverb spaniol spune: „Nu fi brutar dacă ai capul din unt.”

Când cineva se alătură Alcoolicilor Anonimi, trebuie mai întâi să recunoască că este alcoolic. Această recunoaștere poate reprezenta un progres extraordinar, deoarece persoana își recunoaște slăbiciunea. La fel, unul dintre primii pași în a deveni creștin este să recunoaștem că suntem „dependenți de păcat”.

„Dacă spunem că nu am păcătuit, îl facem mincinos, și cuvântul Lui nu este în noi” (1 Ioan 1:10). „De aceea, cine crede că stă în picioare să ia seama să nu cadă” (1 Corinteni 10:12). Biblia spune că nu trebuie să ne încredem în propria noastră putere. Trebuie să fim foarte precauți când începem să credem că avem o anumită ispită sub control și spunem: „Nu mă va mai deranja. Sunt destul de puternic. Am obținut victoria!” Atunci suntem într-o poziție în care putem cădea cu ușurință. Unii creștini sunt chiar mândri de domeniile pe care le-au biruit, dar nu fac decât să se pregătească pentru ca diavolul să-i doboare. În noaptea trădării Sale, Isus l-a avertizat pe Petru: „În noaptea aceasta, înainte ca cocoșul să cânte de două ori, Mă vei lepăda de trei ori” (Marcu 14:30). Dar Petru s-a lăudat: „Chiar dacă va trebui să mor cu Tine, nu Te voi lepăda!” (Marcu 14:31). Isus îl avertiza pe Petru că acesta nu știa cu adevărat cât de slab era. Chiar și atunci când ajuți pe cineva să-și depășească slăbiciunea, trebuie să te rogi împreună cu el sau ea, dar trebuie să recunoști și că ești în pericol de a face aceeași greșeală. Când un salvator scoate o persoană din apele învolburate, trebuie să aibă grijă să nu fie tras și el în apă. Așadar, trebuie să fim mereu vigilenți pentru a ne recunoaște slăbiciunea. „Fraților, dacă cineva este prins într-o greșeală, voi, care sunteți duhovnicești, îndreptați-l cu duh de blândețe; luând seama la voi înșivă, ca nu cumva să fiți și voi ispitiți” (Galateni 6:1). Fii atent la ispită – cu cât o vezi mai des, cu atât pare mai atrăgătoare!

Învingeți răul cu binele

Uneori ne expunem la compromisuri atunci când nu reușim să umplem vidul lăsat de obiceiurile rele abandonate. Am cunoscut oameni care au obținut victoria asupra unei dependențe doar pentru a o înlocui cu alta, deoarece nu au găsit un substitut pozitiv care să umple golul. „Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri uscate căutând odihnă; și, ne găsind, zice: Mă voi întoarce în casa mea de unde am ieșit. Și când vine, o găsește măturată și împodobită. Atunci se duce și ia cu el alte șapte duhuri mai rele decât el; și intră și locuiesc acolo; și starea finală a acelui om este mai rea decât cea dintâi” (Luca 11:24-26). Dacă te lupți cu o tulburare alimentară sau cu dependența de mâncare, nu poți pur și simplu să renunți la mâncare. Secretul este să înveți să „mănânci ce este bun” (Isaia 55:2 NKJV). „Nu te lăsa biruit de rău, ci biruiește răul cu binele” (Romani 12:21). Dacă ai o problemă cu ciugulitul de ciocolată pe parcursul zilei, cumpără niște struguri sau migdale. Ai aruncat țigările alea? Ia-ți o cutie de scobitori sau niște semințe de floarea-soarelui (dar nu ciocolată). „Dacă dușmanul tău este flămând, dă-i să mănânce; dacă este însetat, dă-i să bea” (Romani 12:20 NKJV). Învinge răul cu binele. Când un șoim este atacat de păsări de pradă, el nu contraatacă, ci se înalță tot mai sus, în cercuri tot mai largi, până când torționarii îl lasă în pace.

Ai grijă de sănătatea ta

Ispita vine adesea nu în momentele noastre de putere, ci în cele de slăbiciune. Când suntem la limita puterilor, a răbdării, a iubirii și a sănătății, suntem ispitiți să ne comportăm necreștinește. Fii atent; ispita lui Isus a început după 40 de zile de post. Era obosit și flămând. Când Petru L-a negat pe Isus, era și el foarte obosit. Capacitatea noastră de a rezista ispitelor de bază poate fi puternic influențată de tot felul de factori, de la exercițiul fizic regulat sau lipsa acestuia, până la hormonii corpului. Adesea, când suntem bolnavi sau când rezervele noastre sunt epuizate, reacționăm în mod negativ. Cele mai multe certuri conjugale au loc la sfârșitul zilei, când unul sau ambii soți sunt obosiți și flămânzi. Asigurați-vă că dormiți suficient și mâncați mâncare sănătoasă la ore regulate. Unul dintre autorii mei preferați sfătuiește, de asemenea: „Prin satisfacerea poftelor pervertite, omul își pierde puterea de a rezista ispitei.” Dulciurile în exces vă pot oferi o energie temporară, urmată însă de sentimente de depresie și iritabilitate. Poate că nu veți putea întotdeauna să evitați oboseala sau foamea, dar dacă un soldat traversează un câmp minat, el este mult mai atent unde calcă. Evitați discuțiile delicate sau sarcinile solicitante în aceste momente instabile. Isus a spus: „Duhul este plin de râvnă, dar trupul este slab” (Matei 26:41). Dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să încercăm să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne îmbunătăți sănătatea și, ca urmare, hotărârea noastră morală. O noapte de odihnă bună, puțin exercițiu fizic și un mic dejun hrănitor vă pot face să vă simțiți gata să-l înfruntați pe Goliat.

Recunoaște-ți calea de scăpare

Când urc într-un avion, îmi notez mental locațiile ieșirilor de urgență. Nu sunt paranoic, ci doar prudent. Pentru mine, cel mai bun mijloc de a birui ispita este să recunosc că Dumnezeu a pregătit o cale de scăpare pentru fiecare dintre noi. Amintiți-vă acest pasaj: „Nu v-a cuprins nicio ispită care să nu fie omenească; dar Dumnezeu este credincios și nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre, ci, împreună cu ispita, vă va da și o cale de scăpare, ca să o puteți suporta” (1 Corinteni 10:13). Iată o veste foarte bună. Nu trebuie să ne bazăm pe credința noastră șubredă; ne putem baza pe Dumnezeu pentru că El este credincios! Acum, când ești ispitit, poți spune: „Dumnezeu măsoară ceea ce îi permite diavolului să-mi aducă împotriva mea, iar eu sunt capabil să fac față cu harul Său.” Nu trebuie să spui niciodată: „Nu mai pot să rezist diavolului.” Spunând asta, L-ai numi pe Dumnezeu mincinos! Egiptenii îi urmăreau pe copiii lui Israel din spate, iar în timp ce fugeau, au descoperit că erau munți de ambele părți și un râu în fața lor. Părea o situație fără speranță. Dar Dumnezeu promisese că va fi credincios și a pregătit o cale de scăpare. Biblia este plină de povești ca acestea, care păreau fără speranță, dar Dumnezeu a fost credincios. Și El va folosi chiar și încercări dramatice de salvare pentru a te ajuta. Când părea că nu era mâncare pentru mulțimea care-L urma pe Isus, Dumnezeu a fost credincios și a adus mâncare chiar din cer pentru ucenici. Așadar, de fiecare dată când te gândești: „Nu văd nicio ieșire”, amintește-ți aceste povești și hotărăște-te să ai încredere în Dumnezeu și să aștepți calea Lui de scăpare. Chiar și cu cea mai diabolică ispită la ușa ta, spune: „Voi avea încredere în Dumnezeu. Voi face ceea ce este corect.” Dumnezeu îți va pregăti o cale de scăpare.

Supraviețuind unei căderi

În 1944, deasupra Germaniei, sergentul de zbor Alkemade a sărit din bombardierul său în flăcări și a căzut cu capul în jos de la 18.000 de picioare. A supraviețuit fără nicio zgârietură, deoarece căderea lui a fost amortizată de brazii acoperiți de zăpadă de pe o pantă. Am păstrat pentru final ceea ce cred că este cheia cea mai importantă pentru a birui ispita. Știi deja că Isus este în stare să te ferească de cădere (Iuda 1:24). Dar dacă totuși cazi, nu rămâne la pământ. Dacă ești în Hristos, ai cea mai mare putere de a rezista răului. A rămâne în El înseamnă a rămâne în Duhul Său. Galateni 5:16 spune: „Umblati după Duhul, si nu veti împlini poftele trupului.” Noe, Enoh si Avraam au umblat cu Dumnezeu. Si tu poti face la fel astăzi, îngenunchind si cerând putere. Dumnezeu va trimite fiecare înger din ceruri să te salveze de păcat, mai degrabă decât să lase un copil care are încredere în El să cadă atunci când imploră ajutorul Lui. Dar trebuie să alegem să-L urmăm pe Isus, mai degrabă decât minciunile diavolului. Dumnezeu ne-a făcut ființe libere din punct de vedere moral, iar diavolul nu ne poate face să păcătuim. Prin harul lui Dumnezeu, tu și cu mine putem rezista oricărei ispite prin Duhul Său. Dar amintește-ți că, dacă cazi, nu renunța. Mulți oameni care cad, rămân la pământ. Ei spun: „Ei bine, acum sunt pierdut; mai bine mă predau tuturor celorlalte ispite.” Dumnezeu te poate ajuta să recâștigi teritoriul pierdut și te va salva de ispitele viitoare. S-ar putea să fie nevoie să petreci trei zile plângând și căutând, la fel ca Iosif și Maria când L-au pierdut pe Isus, dar El te va aștepta în casa Tatălui Său. Diavolul te poate descuraja cu șoaptele lui răutăcioase, spunând: „Te cunosc! Te-am ispitit, și ai cedat! Nu ești bun de nimic. Te numești creștin, dar ești doar un ipocrit. De fapt, nici măcar nu ești mântuit!” Dar eu cred că viața creștină este progresivă. Biblia promite: „Copilașilor, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiți. Și dacă cineva păcătuiește, avem un mijlocitor la Tatăl, pe Isus Hristos, Cel neprihănit” (1 Ioan 2:1). Dacă păcătuiești, și toți păcătuim, nu renunța. Dacă diavolul te păcălește și cazi, nu rămâne la pământ. Nu lăsa eșecurile din trecut să fie o scuză pentru compromisurile viitoare. Dumnezeu te poate ajuta să depășești totul. Trebuie doar să iei fiecare zi și fiecare pas pe rând.

Pași într-unul singur

Rezumarea tuturor acestor pași este, de fapt, foarte ușoară. Cel mai prețios mod de a birui orice ispită trebuie să fie dragostea ta pentru Dumnezeu. Știi că păcatul Îl rănește pe Dumnezeu, iar când ești ispitit trebuie să spui cu voce tare: „Nu pot face asta pentru că Îl iubesc pe Dumnezeu.”

Erwin W. Lutzer a spus: „Răspunsul nostru la ispită este un barometru precis al dragostei noastre pentru Dumnezeu.” Cu cât îl iubești mai mult pe Isus, cu atât atracțiile diavolului vor avea mai puțină putere asupra ta. Amintește-ți cât de mult te iubește Isus, amintindu-ți de cruce atunci când ești ispitit, și apoi răsplătește acea iubire rezistând răului din fața ta. Toți suntem ispitiți, dar Domnul a promis că putem fi biruitori prin „promisiunile mai mari și mai prețioase” găsite în Scripturi. Isus ne va învăța cum să biruim. Diavolul nu l-a putut face pe Isus să păcătuiască, și nici pe noi nu ne poate face. Mulțumiți din toată inima lui Dumnezeu, care ne dă biruința prin Domnul nostru Isus Hristos (1 Corinteni 15:57). Cereți-I puterea de a birui și cufundați-vă cu bucurie în paginile Cuvântului Său.