Versetele 2 Corinteni 3:7 și 8 ne învață oare că Cele Zece Porunci au încetat să mai fie valabile?

Biblia afirmă clar că cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu sunt veșnice. Regele David a spus: „Lucrările mâinilor Sale sunt adevăr și dreptate; toate poruncile Lui sunt sigure. Ele rămân neschimbate pentru totdeauna și sunt împlinite în adevăr și dreptate” (Psalmul 111:7, 8). Apostolul Pavel a afirmat: „Oare anulăm noi Legea prin credință? Nicidecum! Dimpotrivă, noi întărim Legea” (Romani 3:31).

Deci, ce „a trecut”? Acest pasaj vorbește despre slava de pe fața lui Moise după ce a fost cu Domnul. Faptul că se afla în prezența divină a lui Dumnezeu a făcut ca fața lui să strălucească atât de mult încât, uneori, purta un văl pentru a acoperi această strălucire. Această strălucire era temporară și se estompa. Faptul că a trecut nu însemna că era falsă sau rea.

Pavel folosește această glorie de pe fața lui Moise ca o ilustrare a sistemului iudaic pe care Dumnezeu l-a stabilit prin Moise pentru a-i îndrepta pe oameni spre Hristos. Nu era un sistem rău. Dar când a venit Isus, acest sistem a trecut. Scopul final al sanctuarului, al sărbătorilor și al tuturor legilor ceremoniale era de a-i îndrepta pe oameni spre Mesia. Era glorios în scopul său, dar nu era scopul să țină oamenii legați de ritualuri. Dorința lui Dumnezeu este ca Legea Sa să fie scrisă în inimile oamenilor.

Pasajul spune că slujirea Duhului va fi „mai glorioasă”. Când veți citi întregul pasaj (2 Corinteni 3:3–9), veți vedea că subiectul nu este desființarea legii lui Dumnezeu, ci mutarea legii de pe „tablele de piatră” pe „tablele inimii”. Sub conducerea lui Moise, legea a fost dată pe piatră. Dar sub lucrarea Duhului Sfânt, ea va fi scrisă în inimă.