Israel, Iran și cel de-al Treilea Război Mondial

Pe 30 iulie, Israelul l-a ucis pe Fuad Shukr într-un atac aerian țintit asupra unui bloc de apartamente din Beirut, Liban. Shukr era un comandant de rang înalt al grupării teroriste Hezbollah, susținută de Iran.

La câteva ore distanță, liderul politic al Hamas, Ismail Haniyeh, a fost și el asasinat la Teheran, în Iran. Deși Israelul nu a făcut niciun comentariu, se crede pe scară largă că acesta este responsabil. Iranul a promis răzbunare.

Tensiunile din regiune nu au mai fost atât de mari din octombrie anul trecut, când Hamas a atacat Israelul și a ucis peste 1.000 de persoane, dintre care două treimi erau civili neînarmați. De asemenea, au fost luați peste 200 de ostatici. În urma acelui atac, Israelul a promis că îi va vâna pe toți liderii Hamas. Până în prezent, au ucis aproape 40.000 de palestinieni în Fâșia Gaza, unde își are sediul Hamas, și au strămutat milioane de oameni.

Uciderea lui Haniyeh, unul dintre principalii negociatori ai acordului de încetare a focului, semnalează pentru unii că Israelul nu este interesat de pace. Ca răspuns, Hamas l-a înlocuit pe Ismail Haniyeh cu Yahya Sinwar, creierul din spatele atacului terorist din 7 octombrie.

Este pe cale să izbucnească un război regional total între Israel și Iran? Un astfel de conflict ar putea escalada într-o situație și mai gravă. Va avea loc un al treilea război mondial între Israel și aliații săi, precum Statele Unite și Marea Britanie, și Iran și aliații săi, China, Rusia și Coreea de Nord?

Într-adevăr, orice este posibil în aceste vremuri precare.

Atenție asupra Israelului

Mulți creștini acordă o atenție deosebită evenimentelor actuale din Israel, deoarece aderă la dispensaționalism, un sistem teologic popularizat de oameni precum John Nelson Darby (1800–1882) și C. I. Scofield (1843–1921). Dispensaționaliștii insistă că evreii trebuie să recupereze Muntele Templului, ocupat în prezent de o moschee, și apoi să reconstruiască templul din Ierusalim pentru a împlini profeția biblică.

Deși milioane de oameni susțin această idee, ea nu poate fi susținută de Scriptură.

În momentul în care Fiul lui Dumnezeu a murit pe cruce, „perdeaua templului s-a rupt în două, de sus până jos”, de o mână nevăzută. Acest lucru este consemnat în trei din cele patru relatări evanghelice (Matei 27:51; Marcu 15:38; Luca 23:45). Aceasta semnifică faptul că slujbele templului și-au găsit împlinirea în Hristos, jertfa supremă.

Ca „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii” (Ioan 1:29), Isus, prin jertfa Sa unică, a pus capăt ceremoniilor care erau „o umbră a lucrurilor viitoare” (Coloseni 2:16; Evrei 10:10). La începutul slujirii Sale, Isus a menționat că închinarea la templu va deveni în curând irelevantă, spunând: „Credeți-Mă, vine ceasul când nici pe acest munte, nici în Ierusalim nu vă veți mai închina Tatălui” (Ioan 4:21).

Când Isus a părăsit curtea templului pentru ultima oară, le-a spus preoților și conducătorilor evrei: „Iată! Casa voastră vă va fi lăsată pustie!” (Matei 23:38 KJV). Câteva zile mai târziu, L-au răstignit.

Adevăratul Israel

Obsesia creștinilor pentru ceea ce se întâmplă în Israel este greșită. Planurile lui Dumnezeu au depășit întotdeauna cu mult națiunea literală a Israelului. De fapt, apostolul Pavel spune: „Nu toți cei care sunt din Israel sunt Israel” (Romani 9:6). Isus a spus, de asemenea: „Dumnezeu este Duh, și cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh și în adevăr” (Ioan 4:24). Aceștia au fost întotdeauna adevăratul popor al lui Dumnezeu, nu cei dintr-o anumită linie de sânge. „Dacă sunteți ai lui Hristos, atunci sunteți sămânța lui Avraam și moștenitori conform promisiunii” (Galateni 3:29).

Destinul națiunii Israel în sens literal nu este acela de a reconstrui templul și de a aduce jertfe fără sens. Dorința lui Dumnezeu „pentru Israel este ca ei să fie mântuiți. … Căci nu este nici o deosebire între iudeu și grec, fiindcă același Domn este peste toți și este bogat față de toți cei ce-L cheamă. Căci «oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit»” (Romani 10:1, 12, 13).

Războiul mondial

Este imposibil să prezicem exact ce se va întâmpla în politica din Orientul Mijlociu sau în politica mondială. Cu toate acestea, conflictele dintre țări sunt doar un simptom al unui război mai mare care se desfășoară în prezent. Acesta a început în ceruri când „Mihail și îngerii lui s-au luptat cu … balaurul și îngerii lui” (Apocalipsa 12:7). Am fost avertizați: „Diavolul a coborât la voi, plin de mânie, știind că are puțin timp” (Apocalipsa 12:12).

Acesta este un război spiritual care implică destinul fiecărui bărbat, femeie și copil de pe Pământ. Fiecare dintre noi trebuie să aleagă o tabără, cea a lui Hristos, care „ne-a iubit și S-a dat pe Sine pentru noi, ca ofrandă și jertfă pentru Dumnezeu” (Efeseni 5:2), sau cea a lui Satan, „un ucigaș… și… un mincinos” (Ioan 8:44).

Nu există o poziție neutră.

[PQ-HERE]Acest război va culmina cu ceea ce creștinii numesc Bătălia de la Armaghedon (Apocalipsa 16:16). Deoarece Armaghedon se referă la un loc literal din Israel unde s-au dat mai multe bătălii antice, nenumărați creștini așteaptă ca un conflict să aibă loc acolo. Cu toate acestea, Biblia descrie această bătălie finală ca fiind de natură spirituală și mondială, spunând: „Duhurile demonilor [fac] semne [și] ies la împărații pământului și ai întregii lumi, ca să-i adune la bătălia acelei zile mari a Dumnezeului Atotputernic” (16:14).

Victoria va fi a celor „care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus” (Apocalipsa 14:12) și al căror conducător este Isus, „REGELE REGILOR ȘI DOMNUL DOMNILOR” (19:16).

De partea cui ești?

Urmărește aici prezentarea pastorului Doug despre Israel și Armaghedon.

Aflați mai multe despre Israelul spiritual și bătălia de la Armaghedon în această carte gratuită.

\n