Papa spune că Pământul este furios

Papa Francisc, una dintre cele mai influente personalități religioase ale zilelor noastre, a declarat pe 8 aprilie că pandemia de coronavirus este rezultatul neglijării problemelor de mediu la nivel mondial.

„Există o expresie în spaniolă: «Dumnezeu iartă întotdeauna, noi iertăm uneori, dar natura nu iartă niciodată»”, i-a spus papa jurnalistului Austen Ivereigh, care a publicat comentariile în The Tablet, o revistă catolică cu sediul la Londra. „Nu am reacționat la catastrofele parțiale. Cine mai vorbește acum despre incendiile din Australia sau își amintește că, în urmă cu 18 luni, o barcă putea traversa Polul Nord deoarece ghețarii se topiseră cu toții? Cine mai vorbește acum despre inundații? Nu știu dacă acestea sunt răzbunarea naturii, dar sunt cu siguranță răspunsurile naturii.”

Această concentrare asupra naturii a fost cu siguranță interesantă venind din partea liderului celei mai mari biserici creștine din lume. (În prezent, există 1,2 miliarde de romano-catolici în întreaga lume.) Într-o perioadă în care mulți oameni, creștini și necreștini, îl caută pe Dumnezeu, papa părea să-și îndrepte atenția asupra rolului societății în cadrul mediului. Iar comentariile sale au primit o atenție publică extinsă – după cum se vede într-un articol recent din ziarul Daily News din New York.

„Fiecare criză conține atât pericol, cât și oportunitate: oportunitatea de a ieși din pericol”, a spus Francisc. „Astăzi cred că trebuie să încetinim ritmul de producție și consum și să învățăm să înțelegem și să contemplăm lumea naturală. Trebuie să ne reconectăm cu mediul nostru real. Aceasta este oportunitatea pentru convertire.”

El a adăugat: „Acesta este momentul să facem pasul decisiv, să trecem de la a folosi și a abuza de natură la a o contempla. Am pierdut dimensiunea contemplativă; trebuie să o recuperăm acum.”

Așadar, potrivit papei, este crucial în acest moment să medităm nu asupra lui Dumnezeu, ci asupra naturii. Din comentariul său anterior reiese că el consideră că Dumnezeu și natura nu sunt doar distincte, ci și juxtapuse: unul iartă, celălalt nu. Cum mai vede Francisc natura?

Un papă păgân?

Melanie Phillips, o renumită jurnalistă britanică care scrie o rubrică pentru ziarul The Times din Londra, într-un blog intitulat „Este Papa un păgân?”, a discutat despre probabilitatea aderării pontifului la ideologia păgână – și anume, proclamarea naturii ca o Mamă Natură antropomorfizată.

„În Biblie, autoritatea morală supremă este Dumnezeu, care împarte dreptatea, atât iertarea, cât și pedeapsa”, a scris ea. „Papa îl absolvă pe [Dumnezeu] de elementul pedepsei, pe care îl atribuie în schimb pământului, descris ca o victimă feminină care se răzbună pe umanitate pentru răul pe care i l-a făcut. Astfel, Papa editează selectiv învățăturile morale ale Bibliei, dezbracă dreptatea însăși de sens și învesteste pământul cu calități atât umane, cât și divine.”

Aceasta este o acuzație puternică la adresa Papei, dar una susținută de Biblie. Relatarea Creației din Geneza 1:1 afirmă: „La început, Dumnezeu a creat cerurile și pământul.” În Psalmul 95:5, planeta nu acționează de una singură; dimpotrivă, Dumnezeu este cel care conduce: „Marea este a Lui, căci El a făcut-o; și mâinile Lui au format uscatul.”

Mai devreme în Psalmi, găsim o altă declarație directă: „A Domnului este pământul și tot ce cuprinde el, lumea și cei ce locuiesc în ea” (Psalmul 24:1).

Noul Testament continuă: „Tu ești vrednic, Doamne, să primești slava, cinstea și puterea; căci Tu ai creat toate lucrurile, și prin voia Ta ele există și au fost create” (Apocalipsa 4:11).

Scriptura ne spune că prin voia lui Dumnezeu „toate lucrurile” pot „să existe”. „Este un singur Dumnezeu, Tatăl, din care sunt toate lucrurile, și noi suntem pentru El; și un singur Domn Isus Hristos, prin care sunt toate lucrurile, și prin care trăim” (1 Corinteni 8:6). Natura nu este o zeiță, ci pur și simplu creația lui Dumnezeu.

Buni administratori, da, dar nu sclavi

Nu se poate nega că trebuie să avem grijă de planetă, să fim buni administratori ai creației. Biblia continuă să consemneze: „Atunci Domnul Dumnezeu a luat pe om și l-a pus în grădina Edenului, ca să o lucreze și să o păzească” (Geneza 2:15). Trebuie să „păzim și să îngrijim” planeta; atât este clar. Deci, suntem noi buni îngrijitori atunci când tratăm Pământul ca pe un coș de gunoi sau când îl jefuim constant de resursele sale?

Nu, dar există o mare diferență între sclavie față de noua zeiță a zilelor noastre, ecologismul, și îngrijirea corespunzătoare a planetei. Luați în considerare aceste gânduri ale pastorului Doug Batchelor, exprimate într-o lecție deschisă de studiu biblic acum câțiva ani: „Într-o zi, Dumnezeu va crea un cer nou și un pământ nou, și eu vreau să trăiesc în acel cer nou și pe acel pământ nou; voi nu? Vreau un trup nou atunci; nu-i așa? Atunci să avem grijă de cel pe care El ni l-a dat acum. Să avem grijă de pământul pe care El ni l-a dat acum, să avem grijă de trupurile pe care El ni le-a dat acum; și să fim creștini buni și să-L reprezentăm pe Isus – amintiți-vă, totul Îi aparține.”

Poate doriți să vă faceți timp săptămâna aceasta și să urmăriți acel studiu biblic, intitulat„Administrarea și mediul înconjurător”. Acesta conține sfaturi practice și biblice despre mediul înconjurător și despre ce ar trebui să facem pe pământul pe care Dumnezeu ni l-a dat.

\n