Prima declarație comună a comunității creștine privind schimbările climatice

Într-o lume lovită de dezastre – o lume aflată în plină criză, o lume care are nevoie de ajutor în mod incontestabil – trei lideri creștini de seamă susțin că dețin soluția.

Pe 1 septembrie 2021, pentru prima dată în istorie, Papa Francisc, Bartolomeu I și Justin Welby au publicat ceea ce au intitulat „Un mesaj comun pentru protecția creației”, un apel oficial „pentru a stopa efectele schimbărilor climatice”, după cum a formulat Reuters.

Probabil știți că Papa Francisc este capul Bisericii Romano-Catolice, care se mândrește cu 1,3 miliarde de creștini din întreaga lume.

Bartholomeu I deține funcția de patriarh ecumenic, arhiepiscopul Bisericii Ortodoxe de Răsărit, ceea ce a devenit catolicismul după ce Imperiul Roman Antic s-a divizat în părțile sale de est și de vest. În prezent, aceasta are 220 de milioane de membri.

Justin Welby, arhiepiscopul de Canterbury, prezidează Comunitatea Anglicană, „a treia cea mai mare comunitate creștină după Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă Răsăriteană”, cu 85 de milioane de membri.

Un alt Evanghelie

Declarația lor de șase pagini este un apel pasionat, conceput ca un preambul la Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice, cunoscută mai popular sub numele de COP26, care va avea loc la Glasgow, în Scoția, în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie a acestui an.

Potrivit acestor trei lideri, lista dezastrelor tot mai frecvente – „inundații, incendii și secete pe scară largă”; creșterea „nivelului mării”; „ciclonii”; penuria de apă și alimente – toate sunt rezultatul „câștigului egoist” al rasei umane.

Schimbările climatice sunt descrise ca „o chestiune imediată și urgentă de supraviețuire”. Generațiile de mâine sunt prezentate ca ofrande sacrificiale aduse zeului capitalismului. „Auzim frecvent de la tineri care înțeleg că viitorul lor este amenințat”, se arată în declarație. „Copiii și adolescenții de astăzi se vor confrunta cu consecințe catastrofale dacă nu ne asumăm responsabilitatea acum.” Trebuie să „profităm de această ocazie”; „trebuie să alegem viața”. Iar Deuteronomul 30:19 este citat ca o alegere pe care „Dumnezeu o impune”.

Aceasta este o contradicție fascinantă. Dacă „trebuie” să alegem ceva, atunci nu încetează oare să mai fie o alegere? Dacă citim Deuteronomul 30:19 în context, vedem că Dumnezeu ne pune de fapt în față două alegeri: „V-am pus astăzi înainte viața și binele, moartea și răul” (v. 15). Da, Dumnezeu dorește cu ardoare ca noi să „alegem viața”, dar El lasă alegerea în mod liber și în întregime în mâinile noastre (Iosua 24:15; 2 Petru 3:9).

Apoi, mai există această definiție: „A alege viața înseamnă a face sacrificii și a exercita stăpânire de sine.” Oare asta înseamnă „a alege viața”? Conform Bibliei, „cine crede în Fiul are viața veșnică; iar cine nu crede în Fiul nu va vedea viața” (Ioan 3:36). Asta înseamnă a alege viața. Biblia mai declară: „Aceasta este mărturia: că Dumnezeu ne-a dat viața veșnică, și această viață este în Fiul Său” (1 Ioan 5:11). Isus a spus: „Eu sunt calea, adevărul și viața” (Ioan 14:6).

Un alt Dumnezeu

Consecința nefericită a faptului de a face din schimbările climatice rațiunea ta de a fi este că Mama Natură devine zeul tău.

Pământul devine judecătorul tău: „Ne aflăm în fața unei justiții aspre: pierderea biodiversității, degradarea mediului și schimbările climatice sunt consecințele inevitabile ale acțiunilor noastre, deoarece am consumat cu lăcomie mai multe resurse ale pământului decât poate suporta planeta.”

Încălzirea globală devine cea mai mare crimă a ta: „Ne pocăim de păcatele generației noastre.”

Ecologismul devine evanghelia ta: „Grija pentru creația lui Dumnezeu este o misiune spirituală care necesită un răspuns de angajament.” Ce s-a întâmplat cu marea misiune (Matei 28:19, 20)? Așa cum a spus pastorul Doug Batchelor: „Sunt de acord ca oamenii să aibă grijă de mediu, dar mi se pare ciudat când «salvarea pământului» pare să fie o prioritate mai mare pentru liderii creștini decât căutarea și mântuirea celor pierduți.”

Și uite așa: Creația a devenit Creatorul la porunca unei declarații fără Dumnezeu din partea presupușilor reprezentanți ai lui Dumnezeu pe pământ, întrucât noi, oamenii, suntem chemați să fim mesiașii pentru un viitor mai bun. Acești oameni, mari în ochii lumii, spun că tu ești salvatorul lumii. Ce vei face când va veni Salvatorul lumii?

„Nu faceți rău pământului, mării sau copacilor până când nu vom pune pecetea pe fruntea robilor Dumnezeului nostru”, spune Apocalipsa 7:3. „Atât pământul, cât și lucrările care sunt în el vor fi arse”, spune 2 Petru 3:10. „Iată, Eu creez ceruri noi și un pământ nou” (Isaia 65:17), a promis Dumnezeu.

Pentru o imagine biblică completă a evenimentelor finale ale pământului, am dori să vă oferim cartea noastră online gratuită„ Rendezvous in Space” (Apocalipsa: Întâlnire în spațiu).

Declarația comună se încheie cu un alt apel frapant la unificarea religioasă, în ceea ce a devenit misiunea virulentă a acestui papă: „Această cale necesită o colaborare tot mai strânsă între toate bisericile în angajamentul lor de a avea grijă de creație.”

Există într-adevăr o alegere oferită aici, alegerea de a urma planurile acestei biserici pentru viitor sau de a crede în Cuvântul lui Dumnezeu. Vor fi „consecințe catastrofale”; „viitorul este amenințat”. Atât este adevărat. Dar ceea ce este în pericol nu este un pământ pustiu, ci ceva infinit mai valoros – mântuirea voastră.

Pentru ajutor în luarea acestei decizii extrem de importante, urmăriți studiul pastorului Doug asupra profețiilor biblice„Chiar la ușă – SUA și Roma în profeție”.

Viitorul pământului a fost deja decis; „și creația însăși va fi eliberată din robia putrezirii, pentru a intra în libertatea glorioasă a copiilor lui Dumnezeu” (Romani 8:21). Ați hotărât care va fi viitorul vostru?

\n