E adevărat?

Milioane de oameni așteaptă cu nerăbdare, deși din motive diferite, momentul în care vor putea părăsi această planetă și vor migra către o altă lume, mai fericită și mai puțin aglomerată, în spațiu. Mulți cred că timpul se scurge pentru această planetă supraaglomerată și poluată, care a fost atât de abuzată timp de 6.000 de ani. Doar din motive de supraviețuire, ei speră să se mute într-un satelit orbital, asigurat științific prin tehnologie infailibilă. Acolo, într-un mediu prietenos, menținut artificial, speră să devină pionieri ai unei noi lumi spațiale pentru pământenii neliniștiți. Milioane de alții privesc spre cer și își fac planuri emoționante pentru călătorii spațiale mai îndepărtate, mult dincolo de marginile sistemului nostru solar. Așteptările lor nu se bazează pe producția științifică a peisajelor de laborator și a substanțelor chimice reciclate. Ei caută o casă spațială total independentă de eroarea și influența umană; o casă liberă de mândria corupătoare, egoism și păcat; o casă numită rai, despre care cred că este acum în pregătire pentru ei. Ei se așteaptă să călătorească acolo cu mult înainte ca omul de știință în halat alb să-și dezvolte colonia sa satelitară. Este ușor să empatizezi cu cei care s-au săturat de problemele chinuitoare ale planetei Pământ și care doresc să emigreze într-un mediu mai plăcut. Dar vor fi oare condițiile artificiale dintr-o colonie spațială autonomă cu mult superioare Pământului nostru uzat? Este adevărat, atmosfera creată chimic ar putea fi mai ușor reglată și menținută, dar cum rămâne cu problemele fundamentale și ultime ale supraviețuirii? Moartea și boala nu pot fi evitate în spațiu mai mult decât pot fi evitate chiar aici. Criminalitatea și nedreptățile ar urma ființele umane oriunde ar călători în univers. Dezamăgirile și durerea sfâșietoare ar continua să marcheze scurta existență umană, pur și simplu pentru că cea mai mare problemă a omului este omul însuși. El nu poate scăpa de propria natură egoistă fugind într-un alt loc — nici măcar pe o altă planetă. Nici nu poate scăpa de propria mortalitate schimbând mediul înconjurător.

Ceea ce omul are cu adevărat nevoie este o natură perfect integrată, fără păcat, care să nu fie supusă bolii sau morții, plus un mediu perfect în care să trăiască pentru eternitate. O astfel de aranjare ideală este singura care va rezolva toate problemele și va împlini toate visele tuturor oamenilor din lumea de astăzi. Sănătate perfectă, o casă frumoasă, un climat ideal și viață veșnică — ce altceva și-ar putea dori cu adevărat cineva? Ar putea toate aceste condiții incredibile să devină vreodată realitate? Oamenii de știință spun că nu. Ei pot promite o sănătate mai bună și o durată de viață mai lungă, dar niciodată nemurirea. Ei speră la un aer mai curat și la condiții de muncă îmbunătățite, dar nu la un mediu lipsit de germeni. Asta este tot ce pot face. Dar ascultați, există acum un loc în pregătire care va depăși toate cuvintele extravagante pe care le-am folosit pentru a-l descrie. Majoritatea oamenilor de știință neagă existența lui, deoarece nu cred că există un Dumnezeu care locuiește într-un loc numit rai.

ÎNAPOI LA PLANUL INIȚIAL

Vreau să vedeți că această casă viitoare care se pregătește acum pentru noi va împlini de fapt planul inițial al lui Dumnezeu pentru fericirea perfectă a omului. Ea va corespunde frumuseții și gloriei rafinate pe care Dumnezeu le-a încorporat în Grădina Edenului. Isaia a descris-o astfel: „Căci de la începutul lumii, oamenii nu au auzit, nici nu au perceput cu urechea, nici ochiul nu a văzut, Dumnezeule, în afară de Tine, ce ai pregătit pentru cel ce Te așteaptă” (Isaia 64:4).

Profetul declară aici că „de la începutul lumii” oamenii nu au auzit și nici nu au văzut plinătatea planului lui Dumnezeu. Sugestia este clară — odată oamenii au văzut, au auzit și au știut despre lucrurile minunate pe care Dumnezeu le-a pregătit pentru poporul Său. De fapt, acel plan a fost revelat lui Adam și Evei în toată gloria sa. Dumnezeu a vrut ca pământul să fie ca Edenul, Grădina Domnului. El le-a dat primilor noștri părinți patru daruri extraordinare – viața, un caracter neprihănit, o casă frumoasă și stăpânirea peste pământ. Ei ar fi putut poseda aceste daruri pentru totdeauna, alegând pur și simplu să asculte de Dumnezeu în privința acelui singur pom interzis. Prin ascultarea de voia Sa, Dumnezeu intenționa să facă familia umană fericită în mod ideal și etern.

Îngerii trebuie să fi plâns când au văzut păcatul intrând pentru prima dată în familia umană. Imediat, toate acele provizii inițiale au început să fie retrase. Adam și Eva au început să moară conform pronunțării lui Dumnezeu; stăpânirea lor a trecut, pentru o vreme, în mâinile lui Satan; imaginea neprihănirii a fost stricată în ei; și au fost alungați din grădina lor. Primele trei capitole ale Bibliei prezintă imaginea acestei mari pierderi. Intrarea păcatului și povestea căderii omului sunt relatate în mod grafic în Geneza 1, 2 și 3. Dar ultimele trei capitole ale Bibliei prezintă exact opusul, povestind despre restaurarea tuturor lucrurilor. Ieșirea păcatului și a lui Satan, precum și îndepărtarea blestemului sunt descrise în Apocalipsa 20-22. Acum, permiteți-mi să vă asigur că locuința celor drepți va fi chiar aici, pe acest pământ. Isus ne spune acest lucru în Matei 5:5. În Fericirile Sale, El a spus: „Fericiți cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul.” Rețineți bine acest lucru. Poporul lui Dumnezeu va locui în cele din urmă în această lume frumoasă, nu așa cum este astăzi, ci așa cum va fi pregătită pentru sfinți. Acest lucru este de fapt foarte firesc, dacă vă gândiți bine. Dumnezeu a plănuit ca copiii Săi să trăiască aici când a creat lumea. El i-a așezat pe primii noștri părinți într-un paradis fără pată și fără cusur. Acum, este adevărat că diavolul a intrat în scenă și a întrerupt planul lui Dumnezeu, dar el nu a schimbat acel plan. Dumnezeu își va îndeplini în cele din urmă marele Său scop inițial, așa cum a fost revelat în Grădina Edenului. El va restaura această pământ la stăpânirea sa inițială. El o va face din nou fără păcat și perfectă, iar poporul Său va trăi aici în frumusețea Edenului restaurat. Cei răi de astăzi dețin mai mult din pământ decât cei drepți, și presupun că companiile financiare dețin mai mult decât ambele grupuri la un loc. Dar într-o zi, spune Dumnezeu, sfinții vor moșteni pământul. Cu siguranță nimeni nu și-ar dori pământul în starea sa actuală, pentru că acum este destul de dezordonat. Putem să-I mulțumim Domnului că, atunci când ni-l va da înapoi, va fi cu totul diferit de ceea ce vedem în jurul nostru astăzi. În Isaia 65:17 citim aceste cuvinte frumoase: „Căci, iată, Eu creez ceruri noi și un pământ nou.” Aceasta este relatarea din Vechiul Testament, dar dacă ne îndreptăm spre Noul Testament, vom citi același lucru în Apocalipsa 21:1. „Și am văzut un cer nou și un pământ nou.” Lumea noastră veche, îmbibată de sânge, va fi înlocuită complet, iar orice urmă de păcat va fi îndepărtată pentru totdeauna. Petru o descrie în aceste cuvinte: „Totuși, noi, potrivit promisiunii Lui, așteptăm ceruri noi și un pământ nou, în care să locuiască dreptatea” (2 Petru 3:13). Acesta este genul de lume pe care mi-o doresc – o lume în care să locuiască dreptatea! Dumnezeu va avea din nou o planetă pură și curată. Ascultați, dacă un om ar neglija să profite de ocazia de a trăi acolo, ar comite cea mai colosală greșeală din viața sa! Aceasta este cea mai tragică greșeală pe care o poate face cineva vreodată. Fie ca Dumnezeu să ne ajute să facem din acea casă o asigurare glorioasă, fără greș. Este șocant cât de multe concepte slabe și distorsionate despre cer au acceptat oamenii. Majoritatea oamenilor se gândesc la el ca la un loc îndepărtat și eteric – și cam asta este tot ce știe omul obișnuit despre cer. El crede că este „acolo sus”, undeva. Da, este „acolo sus”, și putem fi de acord cu el până aici, pentru că atunci când Isus a plecat, S-a înălțat (Faptele Apostolilor 1:9). Și El a spus: „Mă duc să vă pregătesc un loc. Și dacă Mă duc și vă pregătesc un loc, Mă voi întoarce și vă voi lua la Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiți și voi” (Ioan 14:2, 3).

Vă rog să observați că Isus a numit cerul un loc. New Yorkul este un loc, iar cerul va fi la fel de real ca New Yorkul. Isus a declarat că va pregăti un loc și apoi se va întoarce să ne ia cu El în acel loc. Aceasta nu este o idee fantomatică, ireală. Cei drepți nu vor sta pe nori acolo, în spațiu, cântând la harpe și cântând coruri de aleluia pentru toată eternitatea. Aceasta este o imagine foarte falsă și nebiblică a cerului. Singurul motiv pentru care unii oameni nu vor să meargă în cer este că nu știu cum va fi acolo. Poate veți întâlni din când în când o persoană care vă va spune deschis că nu-i pasă să meargă în cer, dar asta se întâmplă doar pentru că are o concepție greșită despre el. Miturile populare au făcut ca raiul să pară plictisitor și neinteresant. Adevărul despre rai îl face unul dintre cele mai captivante locuri imaginabile. Capitala acelei țări a gloriei viitoare se numește Noul Ierusalim și, conform mărturiei lui Isus și a lui Pavel, se află în prezent în construcție. Ea va acoperi o suprafață mai mare decât Virginia, Districtul Columbia, Pennsylvania, New Jersey și Rhode Island la un loc. Dacă vi se pare de necrezut, nu mă credeți pe cuvânt. Iată ce spune Biblia: „Dar acum ei doresc o țară mai bună, adică una cerească; de aceea Dumnezeu nu Se rușinează să fie numit Dumnezeul lor, căci El le-a pregătit o cetate” (Evrei 11:16). Aici ni se spune că Dumnezeu pregătește o cetate pentru poporul Său. El o pregătește chiar acum. Acest lucru ridică câteva întrebări. Ce fel de cetate construiește Dumnezeu pentru cei credincioși ai Săi? Unde este pregătită? Apocalipsa 21:2 răspunde: „Și eu, Ioan, am văzut cetatea sfântă coborând din cer de la Dumnezeu.” În paradis, în acest moment, departe deasupra stelelor și planetelor, Dumnezeu pregătește locuințe pentru tine și pentru mine. Într-o zi, acea cetate albă strălucitoare va coborî chiar pe pământ și se va așeza aici ca locuință veșnică a celor drepți. Cât de mare va fi la finalizare? Apocalipsa 21:16 ne spune: „Și cetatea este pătrată, … și a măsurat cetatea cu trestia, douăsprezece mii de stadii.” Veți observa că cetatea este perfect pătrată, iar circumferința ei este de 12.000 de stadii, sau 1.500 de mile. Deoarece o stadie este o optime de milă, aceasta înseamnă că orașul are 375 de mile pe fiecare latură. Credeți sau nu, 450 de orașe precum New York-ul ar putea fi așezate în interiorul zidurilor sale gigantice. Străzile sunt din aur pur, iar porțile sale sunt din perle solide — nu doar compuse din perle, ci de fapt făcute dintr-o singură perlă solidă. Imaginați-vă, dacă puteți, un oraș de aceste dimensiuni chiar aici, pe acest pământ!

TRUPURI DIN CARNE ȘI OASE

Vreau să prezint, dacă este posibil, în limbaj uman, o parte din frumusețea, gloria și realitatea cerului. Rețineți că cerul este foarte, foarte real. Această realitate este cea mai minunată calitate a lui. Vom avea trupuri reale și vom desfășura activități reale. De fapt, în Isaia 65 ni se spune că cei răscumpărați vor planta vii și vor mânca roadele lor; vom construi case și vom locui în ele. „Vor zidi case și vor locui în ele; vor sădi vii și vor mânca roadele lor. Nu vor zidi ca să locuiască altul; nu vor sădi ca să mănânce altul; căci zilele poporului Meu vor fi ca zilele unui copac, și aleșii Mei se vor bucura multă vreme de rodul mâinilor lor” (versetele 21, 22).

Poate că vă va surprinde să aflați acest lucru, dar vom avea trupuri de carne și oase în cer. Asta ne învață Biblia. Două texte vor dovedi acest lucru fără niciun dubiu. În Filipeni 3:21 citim: „Care va schimba trupul nostru de josnicie, ca să fie asemănător cu trupul Său slăvit.” Cât de emoționant este să știm că natura noastră fizică actuală va fi schimbată. Vom avea trupuri exact ca cele pe care le-a avut Isus după ce a înviat! Nu este niciun mister aici, deoarece Isus le-a explicat ucenicilor Săi totul despre acel trup. El a spus: „Priviți mâinile Mele și picioarele Mele; Eu însumi sunt. Atingeți-Mă și vedeți; căci un duh nu are carne și oase, așa cum vedeți că am Eu” (Luca 24:39). Mai întâi, El le-a apărut și le-a spus că avea carne și oase. Apoi a mâncat împreună cu ei și, în cele din urmă, S-a înălțat cu trupul chiar din mijlocul lor. Această succesiune de evenimente din viața Domnului nostru răspunde la multe întrebări privind propria noastră natură în viața de apoi. Vom avea un trup făcut după chipul aceluiași trup pe care l-a avut Isus după învierea Sa.

NE VOM RECUNOASTE UNII PE ALȚII

Acest lucru ridică o altă întrebare interesantă care a nedumerit milioane de oameni: Ne vom cunoaște acolo? Vom fi capabili să ne recunoaștem unii pe alții în viața de apoi? Mulți oameni au concepția greșită că raiul va fi foarte impersonal. Biblia revelează exact opusul. Deși necazurile și durerile din trecut vor fi șterse din minte, cu siguranță nu ne vom uita prietenii și familia. Nimeni nu va fi cunoscut doar ca un număr animat! Adevărul este că ne vom cunoaște mai bine în cer decât ne cunoaștem acum. Pavel a scris: „Acum vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci vom vedea față în față; acum cunosc în parte; dar atunci voi cunoaște pe deplin, așa cum sunt și eu cunoscut” (1 Corinteni 13:12). Dacă înțeleg bine limba engleză, aceasta înseamnă că ne vom cunoaște mai bine când vom ajunge acolo decât ne cunoaștem aici. Aici vedem lucrurile foarte vag și ne înțelegem greșit unii pe alții adesea. Acest lucru nu se va întâmpla niciodată pe pământul cel nou. Ne vom cunoaște clar și limpede. Isus a spus că „mulți vor veni de la răsărit și de la apus și vor ședea cu Avraam, cu Isaac și cu Iacov în Împărăția cerurilor” (Matei 8:11). Cu siguranță, acest lucru indică faptul că îi vom recunoaște pe acei mari eroi ai Vechiului Testament. Nu numai că vom fi uniți pentru totdeauna cu cei pe care i-am iubit pe pământ, dar vom putea face cunoștință cu acei uriași spirituali puternici care ne-au inspirat din paginile Bibliei. Majoritatea oamenilor iubesc reuniunile și întoarcerile acasă. Ce bucurie este să întâlnești vechi prieteni după mulți ani și să reînnoiești legăturile nostalgice ale trecutului. Raiul nu ar fi plăcut dacă nimeni nu ar recunoaște pe nimeni altcineva. Am avut bucuria de a-i conduce pe mii de oameni la Hristos și aștept cu nerăbdare să-i întâlnesc în jurul tronului lui Dumnezeu. Este de neconceput să nu am niciodată siguranța că măcar una dintre acele suflete a rămas credincioasă până la sfârșit și a primit cununa vieții. Fără îndoială, vom întâlni acolo oameni care au fost câștigați pentru Hristos de cei pe care i-am câștigat noi și vom putea vedea ciclul nesfârșit al influenței, pe măsură ce acesta a vibrat de la inimă la inimă și de la viață la viață.

Nu-ți poți imagina emoția de a auzi pe cineva spunându-ți în acea zi: „Tu ai fost cel care m-a influențat să-L urmez pe Isus până la capăt. Mulțumesc! Oh, îți mulțumesc că ai făcut posibil ca eu să fiu aici”? Cu siguranță aceasta va fi o mare parte din răsplata celor care câștigă suflete.

Pavel le-a scris filipenilor: „Și te rog și pe tine, adevărat tovarăș de jug, ajută pe acele femei care au muncit împreună cu mine în Evanghelie, împreună cu Clement și cu ceilalți tovarăși de muncă ai mei, ale căror nume sunt în cartea vieții” (Filipeni 4:3). Iată o dovadă foarte interesantă că numele pământești sunt înregistrate în cărțile cerului. Nu există niciun motiv să credem că acei lucrători credincioși ai lui Pavel au primit un fel de nume noi, angelice, după ce s-au convertit. Aceleași nume au fost scrise în cartea vieții, numele care le fuseseră date de mamele lor iudee. Același lucru este valabil și astăzi. John, Bob, Tim, Betty și Dana sunt înregistrați cu credincioșie ca fiind demni de viața veșnică prin credința în Isus. Obținem o altă perspectivă asupra acestui subiect în cartea Apocalipsa. Într-una din viziunile sale, lui Ioan i s-a arătat slava Noului Ierusalim. Era atât de orbitoare încât profetul a fost aproape copleșit de slava ei. Pe măsură ce se apropia de zidurile strălucitoare din viziunea sa, Ioan a văzut că temelia orașului era alcătuită din 12 pietre prețioase, toate de culori diferite. Apoi a văzut că pe fiecare dintre pietrele strălucitoare ale temelii era inscripționat un nume. Imaginați-vă sentimentele lui în momentul în care și-a recunoscut propriul nume pe una dintre acele pietre! Toți apostolii vor fi onorați pentru eternitate prin faptul că numele lor simple, galileene, vor fi gravate în pietrele masive de susținere ale Noului Ierusalim. Ce emoție trebuie să fi fost pentru Ioan! După ce Noul Ierusalim va coborî pe acest pământ la sfârșitul celor o mie de ani, pământul va fi recreat în forma sa originală, perfectă. Locuința lui Dumnezeu va fi printre oameni, iar sfinții vor locui atât în oraș, cât și pe noul pământ. Vom avea o casă în oraș, precum și o proprietate la țară. Conacul din Noul Ierusalim este pregătit chiar acum de Isus (Ioan 14:1-3). Ne vom construi propria casă la țară, după propriile noastre specificații (Isaia 65:21, 22).

CONAC ÎN ORAȘ ȘI PROPRIETATE LA ȚARĂ

Vom fi mulțumiți de casa pe care Isus o pregătește pentru noi? El a spus: „Mă duc să vă pregătesc un loc.” Mă duc să pregătesc un loc pentru cine? Pentru voi! Puteți să vă puneți propriul nume acolo dacă doriți, pentru că este adevărat. El s-a dus să pregătească un loc pentru voi, iar numele vostru va fi pe el. Îmi place asta, pentru că Domnul este un constructor care știe exact ce mi-ar plăcea cel mai mult. Cred că Domnul ne va întâmpina pe fiecare dintre noi și ne va arăta Orașul Sfânt. El ne va însoți pe străzile acelea aurite pentru a ne arăta toate locurile de interes din Noul Ierusalim. Vom merge de-a lungul râului vieții, iar El ne va spune totul despre pomul vieții, care crește deasupra râului și dă un alt fel de rod în fiecare lună. El ne va conduce pe o stradă după alta și, în cele din urmă, pe măsură ce înaintăm, vom vedea o anumită reședință. Imediat ce o vom vedea, va fi o rezonanță în inima noastră și ne vom gândi: „O, asta este exact ceea ce mi-am dorit întotdeauna. Acesta este genul de reședință pe care mi-ar plăcea să o am!” Iar Isus ne va întrerupe gândurile și va spune: „Aceasta este a ta. Am pregătit-o exact așa cum știam că ți-ai dori-o. Aceasta este special pentru tine.” În plus, vom putea să ne construim o casă la țară. Îți amintești că Isaia a promis că vom construi case și le vom locui? Și putem alege locația noastră. Avem în fața noastră o lume nouă și frumoasă, și putem găsi locul cel mai potrivit care se va potrivi personalității noastre și ne vom construi casa chiar acolo. Uneori închid ochii și încerc să mă gândesc la un loc care mi-ar plăcea, și îmi vin în minte multe locuri care m-ar face fericit. Va fi fără niciun pic de păcat, pentru că nu va mai fi niciun blestem asupra pământului. Nu vom fi niciodată deranjați de hoți și nu ne vom pierde casa în incendiu. Am vorbit cu oameni săraci ale căror case au ars, distrugându-le toate bunurile. Alții și-au pierdut economiile de-o viață din cauza delapidatorilor și hoților.

Cineva spune: „Păi, nu știu să construiesc. Nu cred că vreau să construiesc case.” Ascultă, nu te gândi că va fi genul de muncă grea pe care o vezi făcând-o de către sărmanii tâmplari din această lume. Nu, nu va fi deloc așa. Cât despre cunoștințele tale despre cum să construiești, nu-ți face griji nici măcar o clipă. Nu va exista nicio limită la ceea ce poți învăța. Vei avea o eternitate întreagă înaintea ta pentru a învăța și a înțelege. Dacă nu știi nimic despre muzică, urmează un curs de muzică. Alătură-te corului ceresc. Poți intra într-o zi în secțiunea bas și să înveți să cânți bas, iar apoi poți intra în secțiunea tenor și să cânți tenor. Poți cânta toate părțile și poți învăța despre muzică exact cât dorești să înveți. Poți învăța arhitectura. Poți învăța să construiești. Poți învăța despre natură. Sau poate vrei să studiezi astronomia. Uneori, când privim spre cer și vedem o mică stea galbenă sclipind în cerul de sud-vest, spunem: „Oare ce este acea mică stea de acolo sus?” Ascultă, într-o zi nu va mai fi nevoie să ne întrebăm; vom putea spune pur și simplu: „Cred că mă voi duce să aflu.” Atunci vom putea vizita acea stea. Așa va fi noul pământ. Vom putea călători cu viteza luminii. Îngerii pot face asta acum. Daniel a început să se roage într-o zi și, înainte să-și termine rugăciunea, un înger a venit tocmai din ceruri lângă el. Îngerul a spus: „Daniel, când ai început să te rogi, Dumnezeu m-a trimis de la tronul Său, iar acum sunt aici ca răspuns la rugăciunea ta.” Vom putea călători astfel. Vom putea ieși să vizităm marele și vastul univers al lui Dumnezeu și să înțelegem lucruri pe care niciun mintea omenească nu a fost capabilă să le înțeleagă până acum. Adesea oamenii mă întreabă dacă vor fi animale în cer. Biblia conține un număr surprinzător de referințe la această întrebare. Iubitorii de animale de companie se vor bucura din plin acolo! „Lupul va locui împreună cu mielul, leopardul se va culca lângă ied; vițelul, puiul de leu și vitele îngrășate vor fi împreună; și un copil mic îi va conduce. Vaca și ursoaica se vor paște; puii lor se vor culca împreună; și leul va mânca paie ca boul. Copilul care suge va juca pe gaura aspidei, iar copilul înțărcat își va pune mâna pe vizuina bazilicului. Nu vor face rău și nu vor nimici în tot muntele Meu cel sfânt” (Isaia 11:6-9). Uneori am auzit de lei care au fost domesticiți și permit copiilor să se joace pe spatele lor. Prea des, însă, am citit povești despre animale de companie care s-au întors brusc împotriva copiilor, atacându-i ca niște animale sălbatice. Ravagiile păcatului au făcut ca natura animalelor să fie, în cel mai bun caz, imprevizibilă. Dar în Edenul restaurat al lui Dumnezeu nu va exista absolut niciun pericol de violență din partea leilor, leoparzii, urșilor sau șerpilor — cu atât mai puțin din partea animalelor de companie iubite de pe pământ. În această lume, toată viața creată trebuie să fie în gardă împotriva atacurilor în orice moment. Domnia dinților și a ghearelor a creat o atmosferă de teamă constantă în regnul animal. Păsările par să nu se relaxeze niciodată, în timp ce își mișcă capul dintr-o parte în alta, urmărind potențialii atacatori. Tragedia este că doar în acel paradis restaurat vom putea să ne relaxăm propria gardă împotriva violenței criminale din partea semenilor noștri. Pentru prima dată de la Eden, oamenii vor putea să aibă încredere în alți oameni. Nu va mai fi nimeni acolo care să poată provoca rău sau nefericire vreunei creaturi.

FĂRĂ BOLILE ȘI FĂRĂ MOARTE

Deoarece nu vor mai exista boală, durere sau moarte, unele ocupații și profesii vor fi total de prisos. Niciun medic, asistent medical, antreprenor de pompe funebre sau agent de asigurări nu va mai găsi pe nimeni cu care să facă afaceri. Problemele financiare vor fi eliminate pentru totdeauna. Chiar problemele care provoacă acum cea mai mare durere nici măcar nu vor exista în mintea sfinților. Ei vor uita pentru totdeauna necazurile acestei vieți. Nu vom plânge după cei dragi care nu mai sunt acolo? Fără îndoială că vom plânge când vom descoperi că lipsesc, dar atunci Dumnezeu va șterge toate lacrimile din ochii lor. Una dintre cele mai mari promisiuni din Biblie se găsește în Apocalipsa 21:3, 4. „Și am auzit o voce puternică din cer, care zicea: «Iată, cortul lui Dumnezeu este cu oamenii, și El va locui cu ei; ei vor fi poporul Lui, și Dumnezeu Însuși va fi cu ei și va fi Dumnezeul lor. Și Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor; și nu va mai fi moarte, nici durere, nici plâns, nici suferință; căci lucrurile dintâi au trecut.»” Nu este minunat? Vă spun, dacă cerul nu ar fi altceva decât ceea ce descriu aceste două versete, aș vrea să fiu acolo! Nu-i așa? Nu va mai fi niciun motiv de întristare – nici durere, nici moarte, nici despărțire. În Isaia 33:24 citim altceva despre oamenii care vor trăi în acea lume nouă. „Și locuitorul nu va mai zice: «Sunt bolnav.»” Uneori, când întâlnesc oameni în dimineața Sabatului, îi întreb: „Cum vă simțiți astăzi?” Și, din când în când, cineva spune: „Nu mă simt prea bine. Probabil ar fi trebuit să rămân în pat.” Ei bine, poate că ar fi trebuit, dar i-au iubit atât de mult pe Domnul încât au vrut să vină la casa Lui de închinare. Da, oamenii de aici se îmbolnăvesc, dar în cer nu va mai trebui să folosim niciodată această expresie. Ea va fi înlăturată cu totul. Nici măcar nu vom mai întreba: „Cum te simți în această dimineață?” Vom ști cum se simt. Sunt bine. Nu sunt bolnavi. Se simt perfect. Înflorirea nemuritoare a tinereții va fi pe fiecare chip. Nimeni nu va spune: „Sunt bolnav.” Nimeni nu va simți disperarea de a-i vedea pe cei dragi suferind și apoi alunecând peste pragul morții. Oh, tânjesc după această experiență mai mult decât după orice altceva. Copiii vor fi în siguranță în acest nou împărăție pe care Dumnezeu o pregătește pentru noi. Lăsați-mă să vă spun asta, părinți, și s-ar putea să găsiți o mare mângâiere în ea – copiii voștri nu vor fi niciodată în pericol de a fi loviți de mașini. Nu voi uita niciodată scena din fața cortului din cruciada noastră de la Louisville. Chiar în mijlocul străzii am văzut o fetiță care fusese lovită și ucisă de o mașină. Nu am reușit niciodată să-mi șterg din minte imaginea acelei fetițe zăcând acolo, strivită. Biblia spune că copiii vor fi acolo și se vor juca pe străzi fără să se rănească vreodată. „Și străzile cetății vor fi pline de băieți și fete care se vor juca pe străzile ei” (Zaharia 8:5). Nu va fi minunat? Părinți, ați auzit vreodată scârțâitul frânelor unei mașini care v-a făcut să vă opriți brusc din drum? Apoi ați alergat la fereastră cu inima în gât pentru a vedea dacă copilul vostru era pe stradă? Ați făcut asta de mai multe ori, nu-i așa? Dar nu va mai exista teama că copiii voștri nu sunt în siguranță pe noul pământ. Și chiar și atunci când se vor juca lângă râul vieții, nu vă veți face deloc griji pentru ei. Nu vor cădea în apă și nu se vor îneca. „Nu vor face rău și nu vor nimici pe tot muntele Meu cel sfânt, zice Domnul” (Isaia 65:25). Copiii vor crește acolo. Biblia spune că vor crește ca vițeii în staul, și cred că și noi, adulții, vom crește. Vom crește spiritual și intelectual. Acum voi spune ceva ce nu pot dovedi din Biblie. Nu vă pot da un text pentru asta, așa că puteți să-l acceptați sau să-l respingeți; dar cred că vom avea puțină dificultate în a conversa cu Adam la început. El a fost creat după chipul lui Dumnezeu, iar mințile noastre sărace au devenit încețoșate de tendințele și slăbiciunile moștenite din cei 6.000 de ani de păcat. Va trebui să ne dezvoltăm destul de mult pentru a-l ajunge din urmă pe Adam, dar vom învăța repede. Fără îndoială, vom crește și fizic. Sunt sigur că Adam era mult mai înalt și mai puternic decât orice om de astăzi. Biblia spune că în acele zile erau uriași pe pământ. Un om este descris în cartea Genezei ca având o înălțime de 3 metri. Pot să cred cu ușurință că Adam și Eva aveau o înălțime de 3,6 sau 4,5 metri. Cred că întreaga blestem final al păcatului va fi îndepărtat pe măsură ce vom crește după chipul lui Dumnezeu, așa cum s-a reflectat în Adam și Eva. Ce emoție transcendentă va fi să mă apropii de acest om uriaș, să întind mâna și să spun: „Numele meu este Crews.” Adam își va întinde mâna și se va uita la mine ca la un copil și va spune: „Ei bine, eu sunt Adam.” Vreau să fac cunoștință cu Adam. Scris în contextul sfârșitului tuturor lucrurilor, Maleahi a spus: „Dar pentru voi, cei ce vă temeți de Numele Meu, va răsări Soarele dreptății, cu vindecare în aripile Lui; și veți ieși și veți crește ca vițeii din staul” (Maleahi 4:2). Adesea interpretăm acest lucru în sensul că părinții își pot vedea copiii crescând până la maturitatea sfântă, dar nu s-ar putea aplica acest lucru și nouă tuturor, pe măsură ce ieșim din efectele paralizante ale păcatului? Deși nu putem fi dogmatici în această privință, pare probabil că acest lucru s-ar putea întâmpla. Toate defectele vor fi lăsate în urmă când vom ajunge acolo. În Isaia 35:5, 6 avem o promisiune frumoasă: „Atunci ochii orbilor se vor deschide, iar urechile surzilor se vor deschide. Atunci șchiopul va sări ca un cerb, iar limba mutului va cânta; căci în pustie vor izvorî ape, iar în deșert vor curge râuri.” Una dintre cele mai mari bucurii va fi să auzim voci din toate părțile spunând: „Văd din nou!”, „Aud!” și „Sunt puternic!” Toate infirmitățile bătrâneții vor dispărea pentru totdeauna, iar noi vom vedea doar înflorirea tinereții veșnice. Fiecare minte va fi ascuțită și alertă. În timp ce locuiam în India, am văzut adesea scene sfâșietoare de suferință și mizerie umană. În anumite locuri, cerșetorii se aliniau pe străzi — schilodiți, cu trupul și mintea deforme, leproși și orbi. Nici măcar o amintire sau o urmă a unei astfel de experiențe nu va mai chinui locuitorii acestei glorioase pământuri reînnoite. Biblia spune: „Ei vor alerga și nu vor obosi; vor merge și nu vor leșina” (Isaia 40:31). Cu trupuri care nu vor obosi niciodată, vom putea explora întinderea maiestuoasă a Cetății lui Dumnezeu. Va fi nevoie doar de o mică fărâmă de eternitate pentru a străbate fiecare stradă a acelui Noul Ierusalim, cu zidul său de 1.500 de mile din jaspisul cel mai pur. Fiecare centimetru pătrat al acestei planete reconstituite va străluci cu cea mai rară frumusețe și atracție. Cei care iubesc să călătorească vor găsi în cer un loc special. Întregul univers necăzut va fi deschis studiului și observației noastre. Vom putea vizita miliarde de planete, sisteme solare și galaxii fascinante, care nu au fost niciodată pătate de păcat. Vom putea merge unde dorim, vom putea rămâne cât timp ne place și ne vom putea întoarce într-o clipă. Există ceva mai minunat de contemplat? Poate că sunteți interesați de oameni, așa cum sunt și eu. V-ați gândit vreodată la bucuria de a face cunoștință cu oamenii despre care ați citit în Biblie? În biblioteca mea se află o carte în care un om încearcă să explice, pe o bază naturală, cum a reușit Noe să adune toate acele animale în arcă. Nu îl înțeleg pe deplin pe omul care încearcă să explice acest lucru, dar mi-ar plăcea să stau de vorbă cu Noe; ție nu ți-ar plăcea? Asta vom face într-o bună zi. Vom putea să-l întrebăm despre asta și să aflăm exact cum a reușit să adune toate acele animale și cum au stat acolo timp de peste un an.

Apoi, m-am gândit la Avraam și la acea zi teribilă în care și-a dus propriul fiu, la porunca lui Dumnezeu, pentru a-l ucide pe vârful muntelui Moriah. O, ce experiență trebuie să fi fost aceea pentru Avraam! Am încercat să-mi imaginez ce a simțit acel tată în timp ce urca cu greu pe versantul muntelui, știind că, cu propria mână, trebuia să-și ucidă fiul iubit. Într-o zi vreau să-l întreb pe Avraam despre acea experiență îngrozitoare, iar el îmi va explica exact ce a însemnat pentru el momentul în care era pe punctul de a-i lua viața propriului său fiu. Apoi, vreau să vorbesc cu centurionul care a stat deoparte și l-a văzut pe Isus răstignit – cel care a spus: „Cu adevărat, acesta era Fiul lui Dumnezeu.” Mi-ar plăcea să aflu mai multe detalii despre acea zi teribilă, nu-i așa? Și voi, mamelor, nu v-ar plăcea să vorbiți cu Maria? Nu știm nimic despre cei treizeci de ani din viața lui Isus. Nu v-ar plăcea să o întrebați pe Maria despre Isus când era copil și când era tânăr? Chiar și în imaginația noastră cea mai sălbatică ne este greu să ne imaginăm acele contacte speciale cu personajele biblice pe care am învățat să le iubim și să le respectăm. Cu toate acestea, este emoționant să anticipăm cum va fi când îi vom întâlni cu adevărat.

FRUMUSEȚE ȘI FERICIRE DE NEPRECONZIS

În 1 Corinteni 2:9 ni se spune: „Ochii n-au văzut, urechile n-au auzit, și nici în inima omului n-a intrat ceea ce a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.” Pentru mine, aceasta este o promisiune fără egal. Nu există nimic asemănător în toată Biblia. Când se spune că n-am văzut niciodată nimic care să se compare cu cerul, asta este suficient, pentru că am văzut unele lucruri minunate în această lume.

Am vizitat multe țări și am văzut lucruri pe care le-am simțit ca fiind absolut de neegalat. Am văzut frumosul Taj Mahal din India. Am văzut munții falnici din Elveția și minunatele grădini de lalele din Olanda, dar cerul va fi incomparabil mai frumos decât oricare dintre aceste priveliști. Unii dintre prietenii mei s-au dus în valea Kashmirului, peste marile trecători ale Munților Himalaya. Mi-au spus că nimic pe pământ nu se poate compara cu acele văi frumoase! Unii prieteni de-ai mei din Pakistan au mers în țara Shangri-La din Hunza și mi-au povestit despre lacurile liniștite și munții frumoși. Suna minunat; dar, ascultați – Biblia spune că nu am auzit niciodată de ceva care să ne dea măcar cea mai vagă idee despre cum este cerul cu adevărat.

Textul continuă spunând că nici măcar nu ne-am imaginat adevărata frumusețe a acestuia. Ea nu a pătruns în inima omului. Am o imaginație bogată și pot să-mi imaginez lucruri care sunt pur și simplu din altă lume; dar totuși Biblia spune că acestea nici măcar nu se apropie de frumusețea și gloria cerului. Unul dintre aspectele cele mai plăcute ale acelei locuințe sfinte este că va fi un oraș curat și o țară curată. „Și nimic necurat nu va intra în el, nici cineva care face urâciuni sau minciuni, ci numai cei care sunt scriși în cartea vieții Mielului” (Apocalipsa 21:27). Vă puteți imagina un oraș întreg, cu atât mai puțin o planetă, în care nu se va simți niciodată mirosul urât al fumului de țigară stătut? În acea zi, Dumnezeu va avea un univers fără limite în care nu va exista niciun otravă chimică. Străzile de aur nu vor cunoaște niciodată gunoiul de cutii de bere și mucuri de țigară. Pângărirea trupului, a aerului și a străzilor va fi necunoscută în capitala regală a lui Dumnezeu. Am crescut lângă Winston-Salem, Carolina de Nord, iar mirosul neplăcut al tutunului plutea în aerul străzilor acelui oraș. Fiind una dintre cele mai mari piețe din lume pentru această plantă murdară, orașul emana mirosul familiar și pătrunzător al tutunului învechit. Ce bucurie a fost să plec din zona aceea unde atâta frumusețe naturală era negată de miasma poluării cu nicotină. Mai târziu am răspuns unei chemări misionare în India, iar familia noastră s-a stabilit în frumosul oraș Bangalore. După ce ne-am instalat în bungaloul nostru confortabil închiriat, s-a ridicat un vânt de est și am aflat ce se afla de cealaltă parte a zidului roșu de peste drum. O fabrică de tutun! Timp de încă câțiva ani a trebuit să îndurăm mirosul neplăcut al otrăvii prelucrate. După ce ne-am întors în Statele Unite, am răspuns unei invitații de a păstori o biserică în Louisville, Kentucky. Imediat ce am trecut granița orașului, nările noastre au fost asaltate de un miros foarte familiar. Tutun din nou! Dar de data aceasta era combinat cu duhoarea alcoolului fermentat. Am descoperit că Louisville era renumit pentru tutunul și distileriile sale. Acum sunt convins că nu poate exista o eliberare reală de aceste influențe corupătoare până când nu mă voi stabili în acel oraș curat, Noul Ierusalim. Am făcut aluzie la multe dintre schimbările dramatice de stil de viață care îi vor caracteriza pe cei care vor moșteni noul pământ. Am încercat să redăm în limbaj uman bucuria și încântarea de a locui într-un mediu perfect, liber de orice păcat și de influența sa distrugătoare. Fiecare circumstanță a fost provocatoare și emoționantă. Ne face să fim nerăbdători să părăsim această vale a lacrimilor cât mai curând posibil. Simțurile noastre sunt stârnite de perspectiva unor beneficii fizice precum lipsa bolii, a durerii și a morții. Totuși, cea mai înaltă plăcere rezervată celor răscumpărați nu va avea nimic de-a face cu stilul lor de viață, cu hrana lor sau cu natura lor nemuritoare. Cea mai dulce încântare a cerului va fi să-L vedem pe Isus față în față și să trăim cu El pentru eternitate. Ce perspectivă! Să vedem urmele cuielor în mâinile Lui și să ne deschidem mintea către propria Lui învățătură divină în știința mântuirii. Acum, întrebarea pe care vreau să v-o las este aceasta: Când va răsări acea zi și sfinții lui Dumnezeu vor intra în acel oraș, veți fi printre ei? Avraam va fi acolo; Isaac, Iacov, Iosif, Petru și Pavel vor intra pe porți. Când vor fi înăuntru, veți fi și voi înăuntru? Putem face o rezervare acum, dacă dorim. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mulți americani au fost prinși în Singapore și, deși guvernul american le-a oferit mijloace de ajutor, au avut dificultăți în a ieși din cauza vicisitudinilor războiului. Într-o zi, un bărbat foarte elegant, bine îmbrăcat, a intrat în Ambasada Americană și a spus: „Rezervați-mi un bilet de ieșire de aici; vreau să plec cât mai repede posibil.” Ambasadorul a spus: „Bine, unde îți este pașaportul?” Bărbatul a răspuns: „Nu am pașaport.” Ambasadorul l-a întrebat: „Nu ești cetățean?” El a spus: „Păi, nu, nu mi-am făcut niciodată acte, dar am trăit acolo toată viața. Am o afacere acolo, contul meu bancar este acolo și iubesc America. Sunt american.” Ambasadorul a spus: „Îmi pare rău, dar nu pot face nimic pentru dumneavoastră. Dacă nu sunteți cetățean, nu vă pot ajuta.” Bărbatul a plecat dezamăgit. Puțin mai târziu a intrat un alt bărbat, îmbrăcat în haine vechi și ponosite. Vorbea cu un accent pronunțat și a cerut să fie înregistrat pentru a pleca cu următorul avion. Ambasadorul l-a întrebat: „Unde sunt actele dumneavoastră?” Bărbatul a răspuns: „Iată-le. Le-am scos chiar înainte de a pleca din America.” Iar ambasadorul și-a întins mâna și a spus: „Toată puterea guvernului Statelor Unite vă va susține în a ajunge în siguranță.” Doar unul dintre ei putea face o rezervare. Și voi puteți face rezervări dacă doriți, dar trebuie să fiți cetățeni ai acelui regat ceresc înainte de a putea face acest lucru. Dacă doriți să faceți acest lucru, puteți face rezervarea chiar acum. Când va veni acea zi, vă veți putea alătura poporului lui Dumnezeu din toate epocile și veți locui în acest oraș frumos, în condițiile ideale pe care le-am descris. Nu trebuie să ratați această ocazie.