„Nu sunt voluntar! Sunt angajat cu normă întreagă!”

În salonul casei sale, în 1878, William Booth dicta textul unui raport anual pentru activitatea sa de evanghelizare din estul Londrei. Fiul său cel mare, Bramwell, stătea lângă el, în timp ce un asistent, George Scott Railton, nota cuvintele lui Booth.

„Misiunea creștină”, a început William Booth, „este o armată de voluntari…”

Bramwell îl întrerupse. Vedeți voi, în Marea Britanie a epocii victoriene, voluntarii militari nu erau priviți cu ochi buni. „Voluntar? Nu sunt voluntar; sunt soldat de carieră!”, a replicat Bramwell. Booth senior i-a spus lui Railton să taie cuvântul „voluntar” și să-l înlocuiască cu cuvântul „mântuire” – motiv pentru care organizația a fost cunoscută în cea mai mare parte a ultimilor 150 de ani sub numele de Armata Salvării, cu William Booth ca primul său general.

Astăzi, mișcarea lui Booth activează în 128 de țări, iar uniformele sale de stil militar, fanfarele și titlurile sale o fac probabil cea mai vizibilă reprezentare a bisericii creștine ca armată.

Dar noțiunea de biserică ca armată a lui Dumnezeu este într-adevăr una veche. Adepții lui Dumnezeu sunt de mult timp angajați într-o bătălie împotriva lui Satan și a îngerilor săi căzuți, și deși lupta a fost lungă – și continuă și astăzi – știm care va fi rezultatul final: Dumnezeu și poporul Său vor triumfa!

Însă, de acum până în ziua victoriei, lupta este reală. Așa cum le-a scris Pavel credincioșilor din Corint: „Armele noastre de luptă nu sunt trupești, ci puternice în Dumnezeu, pentru a dărâma fortărețe, a doborî raționamente și orice lucru înalt care se înalță împotriva cunoașterii lui Dumnezeu, aducând orice gând în captivitate la ascultarea de Hristos” (2 Corinteni 10:4, 5).

La fel cum Bramwell a protestat cu zeci de ani în urmă, să ne angajăm să fim soldați „obișnuiți” în lupta împotriva păcatului și pentru inimile și mințile celor ținuți în strânsoarea vrăjmașului!

Aplică:

Pe măsură ce îți desfășori rutina zilnică, amintește-ți că te afli pe teritoriul inamicului. Satana vrea să-i distragă pe credincioși de la atingerea țelului lor ceresc și de la aducerea altora la Isus. Prin harul lui Dumnezeu, du lupta cea bună a credinței.

Aprofundați:

Faptele Apostolilor 20:29, 30; 1 Timotei 4:1; Apocalipsa 12:12, 17