Odată ce ai fost mântuit, poți să-ți pierzi vreodată mântuirea? Partea 1

În Biblie există numeroase exemple de oameni care au avut o relație mântuitoare cu Dumnezeu și au fost umpluți de Duhul Sfânt, dar care apoi s-au îndepărtat… cum ar fi regele Saul și Iuda. Isus nu ne va părăsi niciodată, dar noi putem să-L părăsim pe El. Avem întotdeauna această libertate.

Ideea că, odată mântuit, nu te poți pierde niciodată, nu are temei biblic. Uneori, oamenii se îndepărtează de Dumnezeu după ce L-au urmat o vreme. Petru o spune astfel: „Dar li s-a întâmplat ceea ce spune proverbul adevărat: «Câinele se întoarce la voma lui», iar «scroafa, după ce s-a spălat, se întoarce să se tăvălească în noroi»” (2 Petru 2:22).

La extrema cealaltă, unii oameni cred că trebuie să trăiești în fiecare zi cu îndoieli privind relația ta cu Domnul. Totuși, Biblia spune clar că putem trăi în siguranță. Pavel scrie: „Fiind încredințați tocmai de acest lucru, că Cel ce a început în voi o lucrare bună o va desăvârși până în ziua lui Isus Hristos” (Filipeni 1:6). Un alt verset spune: „Privind la Isus, Începătorul și Desăvârșitorul credinței noastre” (Evrei 12:2).

Conform Bibliei, ideea că, odată ce o persoană este mântuită, nu se poate pierde, pur și simplu nu este adevărată. Unul dintre cele mai clare versete din Scriptură afirmă:

„Când un om neprihănit se abate de la neprihănirea lui și săvârșește nelegiuire, și face toate urâciunile pe care le face omul rău, va trăi oare? Toată neprihănirea pe care a făcut-o nu va fi amintită; din cauza necredincioșiei de care s-a făcut vinovat și a păcatului pe care l-a comis, din cauza lor va muri” (Ezechiel 18:24).

Cu alte cuvinte, o persoană care a fost neprihănită se poate îndepărta de Dumnezeu și poate fi pierdută. Dacă o persoană este mântuită și nu-și poate pierde mântuirea, de ce ar trebui să „se țină tare” și să nu se clatine, conform Evrei 10:23? Pentru că Dumnezeu le-a dat oamenilor libertatea de alegere.