Cele peste 20.000 de cutremure din Islanda

Începând cu 24 februarie anul acesta, o regiune din sud-vestul Islandei, parte a Peninsulei Reykjanes, a înregistrat semne de avertizare: „peste 20.000 de cutremure înregistrate” într-un interval de doar 10 zile. Iar pe 5 martie, CBS News a raportat „peste 3.100 de cutremure pe peninsulă numai în ultimele 48 de ore”.

Islanda nu este străină de activitatea seismică; de fapt, „se află la intersecția a două plăci tectonice ale Pământului, atât cea nord-americană, cât și cea eurasiatică”. Deși această serie de cutremure a fost în mare parte de mică intensitate – majoritatea nici măcar nu au depășit magnitudinea 3,0 –studiile au arătat că „tremururi similare au fost observate înaintea erupțiilor vulcanice din trecut”.

Într-adevăr, o intensificare a activității seismice a dus la erupția vulcanului Eyjafjallajökull, unul dintre cei 30 de vulcani ai insulei, în aprilie 2010, care a durat trei luni. Erupția a făcut senzație când, între 14 și 20 aprilie, vulcanul în erupție a creat un nor de cenușă, „[provocând] una dintre cele mai semnificative întreruperi ale traficului aerian din ultimele decenii”.

Nu trebuie să ne facem griji?

Totuși, această ultimă serie de cutremure amenințătoare este fără precedent. „Am mai trăit cutremure înainte, dar niciodată atât de multe la rând. … Te face să te simți foarte mic și neputincios în fața naturii”, a declarat un cetățean, citat de The Hill. „Niciodată în viața mea nu am trăit atât de multe cutremure”, a declarat pentru The New York Times dr. Pall Einarsson, geofizician și profesor emerit al Universității din Islanda.

Cu toate acestea, deși poate fi o premieră pentru ei, oamenii de știință nu sunt surprinși. Cei care au studiat vulcanii insulei au observat că activitatea a crescut de la sfârșitul anului 2019.

De asemenea, în opinia lor, cutremurele nu sunt un motiv de îngrijorare. „Sunt foarte multe, iar asta îngrijorează oamenii, dar nu este nimic de care să vă faceți griji, lumea nu se va prăbuși”, a asigurat profesorul de vulcanologie Thorvaldur Thordarson, tot de la Universitatea din Islanda. Dacă un munte ar ajunge să erupă, erupția ar fi de tipul „unui ‘flux lent’”, scurgând lavă în loc să o arunce în aer.

Guvernul islandez este de acord: așa cum a afirmat prim-ministrul Katrín Jakobsdóttir într-o declarație oficială, pe lângă faptul că cetățenii țării sunt „obișnuiți să facă față cu calm multor tipuri diferite de evenimente naturale legate de vreme sau geologie”, aceștia se află oricum la un „risc foarte scăzut”, deoarece populația locuiește în mare parte în afara zonei de pericol. Jakobsdóttir a subliniat, de asemenea, încrederea pe care o are în „infrastructura critică” a Islandei, rămânând imperturbabilă pur și simplu pentru că „țara este «extrem de bine pregătită»”.

Sunteți pregătiți?

În anul 79 d.Hr., Muntele Vezuviu, un vulcan din sud-vestul Italiei, a erupt, îngropând orașul Pompei în cenușă, moloz și gaze otrăvitoare și ucigând 2.000 dintre cetățenii săi. Peste o mie de cadavre au fost descoperite, în mijlocul unui discurs, în mijlocul unei acțiuni, înghețate instantaneu de ploaia de cenușă.

Erupția nu a venit din senin. În anul 62 d.Hr., cu 16 ani mai devreme, un cutremur de proporții a zguduit orașul, lăsându-l în mare parte în ruine. Cu toate acestea, oamenii abia începuseră să reconstruiască și își continuau viața. Au avut loc și alte cutremure, semne clare de avertizare, în retrospectivă, ale dezastrului iminent. Dar toate au fost în zadar. „Romanii știau că Vezuviul era un vulcan, dar credeau că este stins”, afirmă un articol din Current Archaeology, o populară revistă britanică de arheologie. Dimpotrivă, tot mai mulți oameni s-au stabilit în acest oraș la modă.

Desigur, în lumea de astăzi, există un întreg domeniu științific dedicat studiului vulcanilor. Vulcanologii pot folosi seismografe, termometre, sateliți, pentru a numi doar câteva instrumente de colectare a datelor. Ei sunt în permanență în alertă, iar informațiile pe care le obțin au scopul de a proteja viața umană, de a o păstra, de a o salva.

„Există un Dumnezeu în ceruri care dezvăluie tainele” (Daniel 2:28), și El „știe toate lucrurile” (1 Ioan 3:20). Prin Biblie, Dumnezeu ne-a dat informații pentru a ne păstra viața veșnică: „Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să-Și dezvăluie taina Sa slujitorilor Săi, proorocii” (Amos 3:7). Biblia este metoda lui Dumnezeu de a-Și pregăti poporul.

Prin Biblie Dumnezeu prezice semnele vremurilor: Hristos profețește un număr tot mai mare de „mari cutremure în diferite locuri” (Luca 21:11) chiar înainte de a veni din nou. Poate că nu va avea loc o erupție în Islanda în câteva zile, dar cutremurele din Islanda sunt semne prevestitoare ale zilelor de pe urmă, când o scuturare fără precedent va reuși să miște „toate munții și insulele… din locul lor” (Apocalipsa 6:14).

Și la sfârșit, un foc – nu dintr-un vulcan, ci de la Dumnezeu din cer – va lovi pământul, distrugând pentru totdeauna toată răutatea și purificând din nou planeta. Acesta este darul lui Dumnezeu pentru poporul Său, o casă în care domnesc neprihănirea, dreptatea și marea iubire a lui Dumnezeu.

Nu vrei să fii pregătit pentru acel cutremur? Nu vrei să fii gata să primești darul lui Dumnezeu, viața veșnică? O privire asupra mesajului gratuit al pastorului Doug Batchelor,„Un adăpost împotriva furtunii”, este un bun început. Și continuă cu o înțelegere biblică a focurilor finale ale iadului într-un alt mesaj al pastorului Doug,„Orașe de cenușă”.

Totul se reduce la fiabilitatea sursei. Toate informațiile din lume nu ar însemna nimic dacă s-ar dovedi a fi false. Este un lucru bun, așadar, că „întregul Cuvânt al lui Dumnezeu este adevăr” (Psalmul 119:160). Poți avea încredere deplină în Biblie. Ea este cea mai bună „infrastructură critică” a ta pentru ceea ce va urma.

\n