Chiar te face credința ta mai fericit și mai sănătos?

Un studiu global recent arată că, dacă ești un participant „activ” la practicile religioase, este mai probabil să te descrii ca fiind „foarte fericit”. Însă, deși practicile religioase pot aduce anumite beneficii pentru sănătate – cum ar fi renunțarea la consumul de tutun și alcool, printre alte obiceiuri nesănătoase –, nu este clar dacă respectarea tradițiilor religioase te va menține mai sănătos.

Acestea sunt câteva dintre rezultatele „principale” ale unei analize a datelor din sondaje din Statele Unite și „mai mult de două duzini de alte țări” realizată de Pew Research Center, un think tank independent cu sediul în Washington, D.C., a cărui activitate este foarte respectată.

„Doar 36% dintre americanii activi din punct de vedere religios spun că sunt «foarte fericiți» în viață, a raportat Pew, dar acest procent se dublează aproape la 71% în rândul mexicanilor care declară că sunt participanți activi la viața religioasă. Aproximativ 45% dintre japonezii și australienii activi din punct de vedere religios au declarat că sunt «foarte fericiți», potrivit sondajului.

În rândul celor care sunt „inactivi” din punct de vedere religios sau neafiliați, cifrele privind fericirea scad: 25% pentru ambele grupuri în Statele Unite; între 30% și 35% în Australia și Japonia. Pentru cei care locuiesc în Mexic, diferența este mai mică de 10%.

Rezultatele privind sănătatea variază

În ceea ce privește sănătatea, Pew a raportat că lucrurile sunt puțin mai neclare: doar în Taiwan, Mexic și Statele Unite, participanții religioși activi spun că au o sănătate mai bună decât ceilalți. Cu toate acestea, grupul observă că mulți participanți religioși nu îi depășesc pe colegii lor nepracticanți în ceea ce privește obezitatea sau frecvența exercițiilor fizice.

Studiul a constatat însă că temperanța pare să ajute. „Religiile dezaprobă adesea anumite comportamente nesănătoase, iar această tendință pare să se reflecte în datele privind fumatul și consumul de alcool. În toate cele 19 țări pentru care sunt disponibile date, cu excepția a două, persoanele active din punct de vedere religios sunt mai puțin predispuse să fumeze decât cele neafiliate și, în toate țările, cu excepția uneia, mai puțin predispuse decât persoanele inactive din punct de vedere religios”, se arată în raport, menționându-se că persoanele active din punct de vedere religios „tind să bea mai puțin” decât ceilalți chestionați.

În ceea ce privește implicarea civică, persoanele active din punct de vedere religios sunt, în general, mai predispuse să se alăture unor organizații nereligioase, cum ar fi organizații caritabile locale sau cluburi. De asemenea, sunt mai predispuse să voteze decât persoanele fără afiliere religioasă.

Oricât de interesante ar fi aceste date, nu este înțelept să se tragă concluzii generale pe baza unui singur raport. De asemenea, merită menționat faptul că modul în care sunt formulate întrebările ar putea avea o influență asupra răspunsurilor primite. (Acest lucru nu sugerează nicio părtinire din partea celor care au realizat sondajul, ci doar menționează un fapt oarecum evident al cercetării opiniei publice.)

Și să nu uităm, de asemenea, că aceste sondaje măsoară opinia publică declarată de respondenți. Nu sunt studii științifice bazate pe măsurători verificabile ale datelor, așa cum se întâmplă, de exemplu, în cercetarea medicală. Cu alte cuvinte: este o idee bună să privim aceste concluzii, poate, cu o oarecare rezervă.

În același timp, raportul general privind rezultatele mai bune în materie de sănătate și fericire ale participanților activi la viața religioasă din Statele Unite și Mexic – pentru a numi două națiuni – merită totuși luat în considerare. Cititorii din Statele Unite vor înțelege și vor recunoaște adesea ritmul frenetic al vieții de astăzi și prețul pe care un astfel de stil de viață îl are adesea.

În 2010, de exemplu, Centrul pentru Progres American a oferit o evaluare sumbră a vieții clasei de mijloc: „Familia americană tipică cu venituri medii a lucrat în medie cu 11 ore pe săptămână mai mult în 2006 decât în 1979.” Nu este imposibil să presupunem că efectele recesiunii din 2008, precum și ascensiunea roboticii și a „economiei gig” au făcut ca săptămânile de lucru să fie mai lungi, nu mai scurte, pentru mulți oameni care se străduiesc să țină pasul.

Mai mult decât o simplă analiză a datelor

Poate că cea mai bună dovadă a efectelor pozitive ale credinței religioase active nu se găsește în sondaje, ci în viețile individuale. Mulți dintre noi am văzut, auzit sau citit mărturiile celor care au experimentat o schimbare completă în bine a vieții lor atunci când au descoperit o relație activă cu Isus și au început să urmeze căile pe care El le-a promovat.

Poate că chiar și tu ai una dintre aceste mărturii. Dacă da, spune-ne în comentariile de mai jos!

Nu este clar dacă John Newton, căpitanul unei nave de sclavi din secolul al XVII-lea a cărui viață s-a schimbat când a descoperit credința creștină, s-a bucurat de o sănătate semnificativ mai bună după aceea, deși a trăit până la vârsta de 82 de ani înainte de a se odihni în pace. Dar imnul lui Newton, „Amazing Grace”, răsună de-a lungul secolelor ca o mărturie a fericirii pe care i-a adus-o găsirea păcii cu Dumnezeu.

În fiecare zi, Amazing Facts primește relatări din prima sursă de la oameni din întreaga lume care povestesc cum descoperirea adevărurilor biblice le-a schimbat viața, trecând de la întuneric și disperare la fericire și chiar la o sănătate îmbunătățită. Vă invităm să urmăriți aceste relatări din viața reală și să vă inspirați și să vă umpleți de speranță din ele. Ceea ce s-a întâmplat cu acești oameni se poate întâmpla și cu dumneavoastră sau cu cei pe care îi iubiți!

Mărturii ale unor vieți schimbate

\n