Cum ne iertăm dușmanii?

În cadrul unui interviu extraordinar susținut în fața unui public live săptămâna trecută, Michelle Knight, una dintre cele trei femei ținute captive timp de 11 ani de Ariel Castro, a vorbit despre cum a învățat să ierte chiar și cele mai brutale răni care ne-au fost cauzate. Mesajul ei puternic a făcut senzație în presă.

Răpită și transformată în sclavă

Knight a fost răpită în august 2002, când avea 21 de ani. În următorul deceniu, a fost violată în repetate rânduri și abuzată emoțional de Castro, care a răpit în cele din urmă alte două femei. Răpitorul ei o batjocorea spunându-i că nimeni nu o caută, că familia și poliția au presupus că a fugit și au renunțat la căutări. Când l-a întrebat pe Castro de ce a răpit-o, el a recunoscut: „Sunt dependent de sex și nu mă pot controla”.

Apoi, în mai 2013, cele trei femei au evadat. Castro a fost arestat la scurt timp și a fost condamnat la închisoare pe viață fără eliberare condiționată, plus 1.000 de ani, după ce a pledat vinovat pentru 937 de capete de acuzare de viol, răpire și omor calificat. Cu toate acestea, la doar o lună de la începerea executării pedepsei, a fost găsit mort în celula sa, în urma unei sinucideri. Se pare că bărbatul care a ținut în captivitate trei femei timp de un deceniu nu a putut face față propriului său închisori după doar o lună.

Knight spune că a supraviețuit calvarului prin credință și rugăciune. Deși a fost dificil, s-a agățat de speranță. În mod uimitor, după terapie și perioade de rugăciune, Michelle a ajuns în cele din urmă în punctul în care a putut să-și ierte răpitorul. Ea a recunoscut că la început îl ura, dar a ajuns să accepte că era un om bolnav care avea nevoie de ajutor. Knight a scris despre experiența ei oribilă în cartea Finding Me, iar acum este o susținătoare ferventă a organizațiilor care ajută victimele violenței domestice.

Iertarea este o alegere, desigur, dar nu este una care se bazează întotdeauna pe sentimente. Cu toții ne luptăm să-i iertăm pe cei care ne-au rănit – chiar și pe cei pe care îi iubim. Scriptura ne învață: „De aceea, ca aleși ai lui Dumnezeu, sfinți și iubiți, îmbrăcați-vă cu milă, bunătate, smerenie, blândețe și îndelungă răbdare; suportați-vă unii pe alții și iertați-vă unii pe alții, dacă cineva are vreo plângere împotriva altuia; așa cum Hristos v-a iertat, așa trebuie să faceți și voi” (Coloseni 3:12, 13). Pentru creștini, iertarea este mai mult decât o alegere; este o datorie.

Poate că cheia iertării autentice este să recunoaștem cât de mult ne-a iertat Dumnezeu. Când Hristos a murit pe cruce pentru păcatele noastre, El s-a rugat pentru cei care L-au torturat, spunând: „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac” (Luca 23:34).

Iertarea nu înseamnă uitare

Iertarea nu înseamnă să trecem cu vederea faptele rele. Nu înseamnă că continuăm să permitem oamenilor să ne rănească. Este în regulă să iertăm și să stabilim limite. Ceea ce face iertarea este să scoatem persoana de pe lista noastră și să o punem pe lista lui Dumnezeu. Avem încredere că Domnul va îndrepta într-o zi totul.

Pe măsură ce ne pregătim inimile și viețile pentru venirea iminentă a lui Isus, vom dori să-i iertăm pe ceilalți datorită modului în care Hristos ne-a oferit acest dar. Nu vom dori ca vreo „rădăcină de amărăciune” să răsară și să provoace necazuri, „și prin aceasta… să fim pângăriți” (Evrei 12:15). O astfel de iertare nu vine din interior, ci prin puterea Duhului Sfânt care locuiește în noi.

Ne-ar plăcea să aflăm părerea voastră în comentariile de mai jos. Ați putea ierta pe cineva care v-a brutalizat în același mod în care Ariel Castro a brutalizat-o pe Michelle Knight – sau în care romanii L-au torturat pe Isus? Cum ar fi posibil un astfel de lucru?

Aflați mai multe despre puterea iertării, cu acest mesaj al pastorului Doug Batchelor.

Cum găsiți echilibrul între iertare și mânia dreaptă? Ascultați arhiva noastră „Bible Answers Live”!

\n