Hotărârea recentă a Curții Supreme pune în pericol libertatea religioasă?

Într-o decizie care a șocat susținătorii conservatori, Curtea Supremă a Statelor Unite a hotărât, la 15 iunie 2020, cu 6 voturi la 3, că Titlul VII din Legea drepturilor civile din 1964 protejează persoanele împotriva discriminării pe criteriul orientării sexuale sau al identității de gen.

Exprimând opinia majorității, judecătorul asociat Neil Gorsuch— numit la Curtea Supremă în 2017 de către președintele Donald Trump — a interpretat textul legii din 1964 astfel: „Un angajator care concediază o persoană pentru că este homosexuală sau transgender concediază acea persoană pentru trăsături sau acțiuni pe care nu le-ar fi pus la îndoială în cazul membrilor de sex opus. Sexul joacă un rol necesar și de necontestat în decizie, exact ceea ce interzice Titlul VII.”

Cazul, Bostock v. Clayton County, a inclus mai multe apeluri împotriva hotărârilor instanțelor inferioare în cazuri care implicau persoane homosexuale și transgen și locurile lor de muncă.

Unii, însă, nu au fost de acord cu raționamentul judecătorului Gorsuch, și anume cu utilizarea cuvântului „sex” în contrast cu intenția legiuitorilor inițiali. Senatorul american Josh Hawley din Missouri, în declarațiile sale adresate Senatului, a afirmat: „Există o singură problemă cu această lege. … A făcut ceea ce acest Congres a refuzat în mod deliberat să facă de ani de zile, și anume să schimbe textul, sensul, aplicarea și domeniul de aplicare al unui act legislativ istoric.”

„Prin interpretarea legii federale într-un mod care nu a fost niciodată intenționat, decizia de astăzi afectează, din păcate, procesul legislativ într-un mod în care instanțele federale nu o fac de obicei”, a concluzionat o declarație a Diviziei Nord-Americane a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, un grup cunoscut de mult timp pentru susținerea libertății religioase.

Un scenariu sumbru?

La fel de îngrijorătoare sunt consecințele acestei hotărâri, în special capacitatea sa de a avea un impact de anvergură asupra libertății religioase.

În discuție este ceea ce decizia Curții Supreme a neglijat să abordeze: dacă organizațiile bazate pe credință își pot pune sau nu credințele în practică atunci când stabilesc cine poate sau nu să lucreze pentru ele. În timp ce lăcașurile de cult ar fi, de obicei, eligibile pentru scutiri de la o astfel de hotărâre, ce se întâmplă cu agențiile „parabisericești” din domeniul serviciilor sociale sau cu o afacere deținută de o persoană cu convingeri religioase?

Pe site-ul revistei The Spectator , comentatorul John Zmirak a remarcat: „Această hotărâre nu va proteja doar angajații homosexuali care doresc să predea cursuri despre căsătorie la seminariile baptiste. (Gorsuch nu a oferit nicio consolare celor care se tem pentru libertatea religioasă. «Vor trebui pur și simplu să dea în judecată și să fie dați în judecată», a scris el cu nonșalanță.) Va dezlănțui asupra fiecărui angajator «mașina diversității» care conduce în prezent «formarea în sensibilitate», cotele de angajare de facto și procesele privind «mediul ostil la locul de muncă».”

Declarația adventistă a adus în discuție și alte provocări: „Problemele legate de spațiile publice, cum ar fi toaletele, vestiarele și alte spații private, nu au fost încă abordate. … În plus, capacitatea instituțiilor religioase de a-și menține standardele de angajare și de conduită este acum pusă sub semnul întrebării și va face obiectul unor litigii semnificative.”

Senatorul Hawley a comentat: „Această decizie, acest act legislativ, va avea efecte care vor varia de la legislația muncii la sport și biserici.”

Tony Perkins, care conduce Family Research Council, și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea, scriind în The Washington Times: „Hotărârea Bostock a fost o lovitură dură pentru mișcarea de restabilire a sănătății morale și chiar biologice în viața publică americană.”

Deși se prevede că acest singur caz va avea repercusiuni enorme, este foarte posibil ca Curtea Supremă să restrângă în curând domeniul de aplicare al hotărârii Bostock: Curtea a declarat că va audia cauza Fulton v. City of Philadelphia, în care mai multe organizații religioase solicită dreptul de a servi publicul în conformitate cu convingerile lor religioase. Așa cum a formulat site-ul Vox, „Întrebarea în cazul Fulton este dacă orașul își pierde o mare parte din puterea de a-și controla propriile servicii publice atunci când contractează unele dintre aceste servicii către entități religioase.”

Unde va duce acest lucru?

Există o cale de mijloc între cei care doresc să oblige grupurile religioase să acționeze împotriva conștiinței lor și cei care doresc să-și păstreze drepturile. Această soluție este legislativă, nu judiciară: Legea privind echitatea pentru toți (H.R. 5331) este un proiect de lege care oferă protecție în domeniul ocupării forței de muncă pentru organizațiile religioase, care ar putea „lua decizii de angajare care să reflecte convingerile lor”, precum și pentru persoanele LGBTQ, care ar fi protejate împotriva „discriminării sau hărțuirii în cadrul locurilor de muncă laice”. Obiectivul său este „susținerea atât a libertății religioase, cât și a demnității umane”, potrivit Bisericii Adventiste, un susținător fervent al proiectului de lege. Multe alte organizații religioase au susținut, de asemenea, această legislație, care rămâne în curs de examinare de către Camera Reprezentanților din SUA.

Dar, deși Legea echității pentru toți „respinge deschis abordarea acră și polarizată care a dominat mult timp discuția publică despre aceste probleme”, ar putea fi oare că oamenilor nu le mai pasă atât de mult de echitate pe cât le pasă de a câștiga? Mai mult, oare micile victorii înseamnă neapărat un rezultat pozitiv în cele din urmă?

Așa cum a remarcat pastorul Doug Batchelor într-o predică intitulată„Libertate și eliberare”, astfel de acțiuni pot oferi doar o ușurare momentană: „Libertățile noastre din constituție sunt erodate. Libertatea religioasă este un lucru prețios pe care îl vom pierde într-o zi. Adoptarea mai multor legi pentru a oferi siguranță temporară creează o iluzie de securitate.”

Este din ce în ce mai important să știm ce spune Biblia despre libertatea religioasă în vremurile de pe urmă, mai ales în ceea ce privește Statele Unite ale Americii. „SUA în profețiile biblice”, studiul nostru biblic online gratuit, vă poate ajuta!

\n