Israel, Gaza și tulburările sociale din America: mai există vreo speranță?

Protestele studențești din ce în ce mai intense au zguduit campusurile universitare din întreaga Statele Unite în ultima săptămână. Manifestanții s-au adunat pentru a scanda lozinci împotriva războiului și a flutura pancarte prin care protestau împotriva invaziei israeliene în Gaza și a pierderilor de vieți omenești în rândul civililor.

Deși studenții susțin că își exercită pașnic dreptul la libertatea de exprimare, protestele lor au fost adesea însoțite de violență și retorică antisemită.

Mitingurile din campusuri în sprijinul Gazei au început aproape imediat după ce Hamas a atacat Israelul pe 7 octombrie 2023, dar s-au intensificat când forțele de securitate israeliene au început represaliile armate. Conectați prin rețelele sociale, studenții au reușit să se organizeze și să formeze coaliții la nivel național, precum „Studenții pentru Justiție în Palestina”.

Cel mai recent val de proteste a început la Universitatea Columbia din New York pe 17 aprilie. Momentul nu a fost o coincidență. În ziua în care Comisia Camerei Reprezentanților pentru Educație și Forța de Muncă urma să o interogheze pe președinta universității, Minouche Shafik, cu privire la antisemitismul crescând din campus, studenții au creat „Tabăra de Solidaritate cu Gaza” pe peluza universității, instalând corturi și declarând că nu se vor mișca până când cererile lor nu vor fi îndeplinite.

A doua zi, Shafik a cerut poliției să evacueze tabăra. Peste 100 de protestatari au fost arestați. Shafik a declarat că a solicitat intervenția poliției deoarece protestele creaseră un„mediu de hărțuire și intimidare”pentru mulți studenți. Aproape imediat, însă, alți studenți le-au luat locul și au instalat din nou tabăra.

Se pare că arestările nu au făcut decât să pună paie pe foc. Rachel, o studentă de 19 ani, a explicat: „Cred că asta a fost picătura care a umplut paharul, deoarece studenții se simțeau deja incredibil de reprimați și cenzurați de către președinta Shafik”.

Cerințe și represiuni

Studenții din SUA și din întreaga lume spun că protestează împotriva a ceea ce consideră a fi un „genocid”. Conform unor rapoarte, ofensiva Israelului a dus la moartea a peste 34.000 de civili, a strămutat 80% din populație și a împins sute de mii de oameni la un pas de foamete.

Ca parte a listei lor de cereri, studenții vor ca universitățile să-și retragă investițiile din companiile care fac afaceri cu Israelul. „De aceea suntem aici – pentru a cere încetarea genocidului și ca Columbia să-și retragă investițiile financiare din entitatea violentă a coloniștilor sioniști”, a declarat pentru CNN un student care s-a identificat drept „W”. „Ne punem principiile în practică.”

Deși studenții protestează încă din octombrie, această campanie recentă a beneficiat de o acoperire mediatică aproape constantă, parțial din cauza escaladării violenței și a represiunii din partea universităților. Din ce în ce mai des, universitățile apelează la poliție pentru a dispersa mitingurile. Sute de studenți au fost arestați și suspendați de la studii.

Liderii universităților și ai guvernului sunt din ce în ce mai dispuși să condamne protestele. Președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Mike Johnson, a vizitat Universitatea Columbia pe 24 aprilie, declarând: „Un număr tot mai mare de studenți au scandat în sprijinul teroriștilor. Au urmărit studenți evrei, i-au batjocorit și i-au insultat. Au țipat la cei care poartă Steaua lui David.”

Apoi le-a spus protestatarilor să „se întoarcă la cursuri și să înceteze cu prostiile” și a menționat că există „un moment potrivit pentru a chema Garda Națională” dacă tulburările nu încetează.

Superioritatea morală

Desigur, fiecare parte consideră că deține superioritatea morală.

Studenții protestatari simt că îi apără pe miile de oameni care suferă acum în Gaza.

Alții susțin Israelul și dreptul poporului evreu de a-și apăra teritoriul.

La rândul lor, oficialii universitari și guvernamentali susțin că încearcă să potolească protestele din preocuparea pentru siguranță și perturbarea vieții academice.

La începutul săptămânii trecute, mass-media a relatat că un atac aerian israelian asupra Gazei a rănit mortal o femeie pe nume Sabreen al-Sakani al-Sheikh, care era însărcinată în 30 de săptămâni. Medicii au adus pe lume fetița din corpul mamei sale pe moarte. Din păcate, micuța Sabreen Rouh, numită după mama sa, a murit la doar câteva zile după naștere.

Pentru un scurt moment în mijlocul haosului, micuța Sabreen a strălucit ca un far tremurător de speranță într-un conflict fără sfârșit la orizont. Ea ne amintește de un alt copil născut acum două mii de ani – la doar 72 de kilometri de Fâșia Gaza.

Isus s-a născut în mijlocul unor conflicte politice, sociale și religioase și, deși puțini au recunoscut acest lucru la acea vreme, nașterea Sa este farul suprem al speranței pentru această lume întunecată. „Nu vă temeți”, a spus îngerul care a vestit nașterea Lui, „căci iată, vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot poporul. Astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul” (Luca 2:10, 11).

Dreptatea s-a făcut

Dar strigătul sfâșietor al lui Hristos de pe cruce: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?” (Matei 27:46), dezvăluie, de asemenea, angajamentul lui Dumnezeu față de dreptate. Păcatul îi separă pe cei care se agață de el de Sursa vieții. Dreptatea cere ca cei care fac rău altora prin faptele lor păcătoase să piară.

Atârnat pe cruce, Isus a devenit „păcat pentru noi, ca noi să devenim neprihănirea lui Dumnezeu în El” (2 Corinteni 5:21). El a îndurat groaza despărțirii de Dumnezeu, pentru ca dreptatea să fie făcută și speranța să fie restaurată pentru copiii Săi zdrobiți și răniți de pe tot globul, fără deosebire de naționalitate.

Acesta este mesajul de speranță și dreptate pe care protestatarii și oficialii universitari, palestinienii și evreii, de fapt, noi toți, trebuie să-l auzim. Pentru a afla mai multe despre război și dreptate în Biblie, ascultați această emisiune Bible Answers Live, în care pastorul Doug Batchelor răspunde la întrebarea: „De ce a permis Dumnezeu ca băieții să fie uciși în conformitate cu decretul lui Irod?”

\n