Are antrenorul ăsta vreo șansă?

Poate un antrenor de fotbal american de liceu să îngenuncheze pe linia de 50 de yarzi după un meci pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu printr-o rugăciune? Susținătorii libertății religioase spun „da”, un district școlar local spune „nu”, iar instanțele federale sunt chemate din nou să se pronunțe în această chestiune.

Cazul, care va fi dezbătut la Curtea de Apel a Statelor Unite pentru al nouălea circuit pe 25 ianuarie, a început în 2015, când districtul școlar din Bremerton, Washington, l-a suspendat pe antrenorul de fotbal al Liceului Bremerton, Joe Kennedy, de la ultimul meci al sezonului. Reprezentanții școlii au afirmat că rugăciunea privată a lui Kennedy în centrul terenului – ceva permis timp de șapte ani înainte – a încălcat Clauza de Instituire a Primului Amendament, care interzice guvernelor să instituie o religie de stat.

Apariția în instanță din 2021 „va fi a doua oară când Curtea de Apel pentru al IX-lea Circuit judecă cazul”. În prima instanță, în august 2017, Kennedy a pierdut într-o hotărâre care a concluzionat „că angajații publici nu sunt protejați de Primul Amendament atunci când se angajează în comportamente religioase vizibile pentru alții”.

Decizia a fost suficient de surprinzătoare încât mai mulți judecători asociați ai Curții Supreme a Statelor Unite, Samuel Alito, Clarence Thomas, Neil Gorsuch și Brett Kavanagh, „au emis o declarație în care și-au exprimat rezerve serioase cu privire la decizia Curții de Apel a celui de-al nouălea circuit”. Cu toate acestea, Curtea Supremă a refuzat să audieze apelul lui Kennedy la acel moment.

Dacă, totuși, Curtea de Apel a celui de-al nouălea circuit se va pronunța din nou împotriva lui Kennedy, First Liberty Institute, un grup de advocacy juridic care îl reprezintă pe antrenorul de fotbal, a opinat: „Problema va fi adusă în fața Curții Supreme, care acum o include pe judecătoarea [Amy Coney] Barrett alături de ceilalți judecători care s-au pronunțat deja cu privire la această chestiune crucială a libertății religioase în acest caz. … Dacă va avea succes, rezultatul ar putea însemna că milioane de americani nu vor mai trebui să aleagă între slujbele lor și credința lor.”

Toate religiile sunt binevenite?

Deci, ce este necesar pentru a „institui” o religie de stat?

Potrivit unui articol de știri din Bloomberg Law, „Rugăciunea «demonstrativă» a antrenorului se încadrează în criteriile stabilite anterior de circuit pentru a declara că exprimarea religioasă la locul de muncă a unui angajat al unei școli publice constituie discurs public, deoarece a fost făcută în prezența elevilor, la un eveniment școlar și în timp ce Kennedy își exercita funcția oficială de antrenor, afirmă districtul școlar. Acesta a acționat în conformitate cu legea atunci când l-a suspendat pentru că nu a încetat rugăciunea sa deschisă, deoarece altfel risca să fie perceput ca susținând credința lui Kennedy, afirmă [districtul școlar] Bremerton.”

Pastorul Doug Batchelor a răspuns la o întrebare în cadrul emisiunii „Bible Answers Live” referitoare tocmai la acest subiect. În cadrul acelei discuții, el a spus: „Oamenii citează adesea cuvintele lui Thomas Jefferson despre zidul care separă biserica de stat. El nu spunea că religia nu ar trebui să aibă nicio influență asupra guvernului, sau că principiile creștine nu ar trebui să aibă nicio influență asupra guvernului. El spunea că guvernul nu ar trebui să dicteze niciodată care ar trebui să fie confesiunea statului, ceea ce s-a întâmplat în Europa și în Anglia.”

Legea lui Dumnezeu privind libertatea

Deci, rugăciunea lui Kennedy a dictat confesiunea statului? Sau este mai probabil ca Kennedy să nu fi impus nimic nimănui? El doar a îngenuncheat timp de 15 secunde și s-a rugat. Nu a chemat elevii să se adune în jurul lui; nu s-a rugat ca alții să-l poată auzi. A fost motivul său acela de a atrage atenția asupra sa sau de a-I mulțumi lui Dumnezeu pentru orice s-ar fi întâmplat în timpul evenimentului sportiv?

Experiența lui Kennedy amintește de cea a profetului Daniel, care a fost și el pedepsit pentru simplul gest de a se ruga. Funcționari guvernamentali invidioși, într-o manevră de a-l îndepărta pe Daniel de la putere, l-au înșelat pe rege să semneze un decret de moarte pentru oricine era găsit rugându-se altcuiva decât lui timp de 30 de zile (Daniel 6:6–9). Funcționarii l-au spionat apoi în mod deliberat pe Daniel, știind că profetul se ruga regulat la o fereastră deschisă cu vedere spre templul său din Ierusalim (vv. 10, 11). Ulterior, deși chiar regele însuși a încercat să-l salveze, Daniel a fost aruncat într-o groapă cu lei, o sentință sigură la moarte, pentru că a încălcat noua lege (v. 16).

Dar Daniel nu a murit. Dumnezeu „a închis gurile leilor” (v. 22) și și-a izbăvit profetul de dușmanii săi. „Am fost găsit nevinovat înaintea [lui Dumnezeu]”, a fost răspunsul lui Daniel către împărat, „și, de asemenea, o, împărate, nu am făcut nimic rău înaintea ta.”

Desigur, există diferențe semnificative între aceste două relatări, dar Biblia ne avertizează că într-o zi, acțiuni de contestare din partea guvernului vor avea loc împotriva întregului popor al lui Dumnezeu, fie în intimitatea propriului cămin, fie pe străzile orașului, în plină zi. Nu va conta unde te afli sau ce funcție deții; dacă urmezi legea lui Dumnezeu în locul legii națiunii, vei suferi consecințele.

Cum se va întâmpla asta? Urmărește această predică a pastorului Doug,„Libertate și eliberare”, pentru a afla!

Și pentru un mesaj frumos despre semnificația lui Daniel în groapa cu lei, încercați„De la groapa cu lei la groapa îngerilor”, unul dintre studiile biblice ale pastorului Doug despre credința personală de care avem nevoie în fiecare zi.

Și să știți acest lucru: judecătorii, guvernele și legile omenești vin și trec, dar „Cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac” (Isaia 40:8).

\n